Legea 18 din 19 februarie 1991 privind fondul funciar, republicare

Publicat in Monitorul Oficial nr. 1 din 5 ianuarie 1998
Emitent: Parlamentul
 
CAPITOLUL I
 
Dispozitii generale
 
Art. 1. -Terenurile de orice fel, indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruoa sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al Romaniei.
 
Art. 2. - In functie de destinatie, terenurile sunt:
 
a) terenurile cu destinatie agricola, si anume: terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile, fanetele, serele,
rasadnitele si altele asemenea - cele cu vegetatie forestiera, daca nu fac parte din amenajamentele silvice, pasunile impadurite, cele ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice,
amenajarile piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile tehnologice si de exploatare agricola, platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurile
neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola;
 
b) terenuri cu destinatie forestiera, si anume: terenurile impadurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administrare silvica, terenurile destinate impaduririlor si cele
neproductive - stancarii, abrupturi, bolovanisuri, rape, ravene, torenti -, daca sunt cuprinse in amenajamentele silvice;
 
c) terenuri aflate permanent sub ape, si anume: albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retentie, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale;
 
d) terenuri din intravilan, aferente localitatilor urbane si rurale, pe care sunt amplasate constructiile, alte amenajari ale localitatilor, inclusiv terenurile agricole si forestiere;
 
e) terenuri cu destinatii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale si aeriene, cu constructiile si instalatiile aferente, constructii si instalatii
hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, de telecomunicatii, pentru exploatarile miniere si petroliere, cariere si halde de orice fel, pentru nevoile de
aparare, plajele, rezervatiile, monumentele naturii, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.
 
Art. 3. - In sensul prezentei legi, prin detinatori de terenuri se intelege titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea
de posesori ori detinatori precari.
 
Art. 4. - (1) Terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate privata sau al altor drepturi reale, avand ca titulari persoane fizice sau juridice, ori pot apartine domeniului public sau
domeniului privat.
 
(2) Domeniul public poate fi de interes national, caz in care proprietatea lasupra sa, in regim de drept public, apartine statului, sau de interes local, caz in care proprietatea, de
asemenea, in regim de drept public, apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.
 
(3) Administrarea domeniului de interes public national se face de catre organele prevazute de lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de catre primarii sau, dupa
caz, de catre prefecturi.
 
(4) Terenurile din domeniul public sunt cele afectate unei utilitati publice.
 
Art. 5.- (1) Apartin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate constructii de interes public, piete, cai de comunicatii, retele stradale si parcuri publice, porturi si aeroporturi
terenurile cu destinatie forestiera, albiile raurilor si fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale, tarmurile Marii Negre, inclusiv plajele,
terenurile pentru rezervatii naturale si parcuri nationale, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apararii sau pentru alte
folosinte care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public.
 
(2) Terenurile care fac parte din domeniul public, sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse in circuitul civil decat daca, potrivit legii, sunt dezafectate din
domeniul public.
 
Art. 6. - Domeniul privat al statului si, respectiv, al comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor este alcatuit din terenurile dobandite de acestea prin modurile prevazute de lege, precum
si din terenurile dezafectate, potrivit legii din domeniul public. El este supus dispozitiilor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel.
 
Art. 7. - Fondul funciar si, in mod corespunzator, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale trebuie inregistrate in documentele de evidenta funciara si de publicitate imobiliara
prevazute de lege.
 
CAPITOLUL II
 
Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor
 
Art. 8. - (1) Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se gasesc in patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face in conditiile prezentei legi, prin
reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.
 
(2) De prevederile legii beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamant in cooperativa agricola de productie sau carora li s-a preluat in orice mod teren de catre aceasta, precum si,
in conditiile legii civile, mostenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pamant in cooperativa si alte persoane anume stabilite.
 
(3) Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate in limita unei suprafete minime de 0,5 ha pentru fiecare persoana indreptatita, potrivit
prezentei legi, si de maximum 10 ha de familie, in echivalent arabil.
 
(4) Prin familie se intelege sotii si copiii necasatoriti, daca gospodaresc impreuna cu parintii lor.
 
Art. 9. - (1) Persoanele carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate in limita suprafetei de teren de 10 ha de familie, in echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de
proprietate si pentru diferenta dintre aceasta suprafata si cea pe care au adus-o in cooperativa agricola de productie sau care a fost preluata in orice mod de aceasta, pana la limita
suprafetei prevazute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru infaptuirea reformei agrare,de familie, indiferent daca reconstituirea urmeaza sa se faca in mai multe localitati sau de la
autori diferiti.
 
(2) Persoanele carora li s-a restituit dreptul de proprietate, potrivit legii, in limita suprafetei de teren de pana la 10 ha de familie si carora li s-a aplicat cota de reducere, potrivit art. 14
alin. (3) din lege, pot formula cerere pentru suprafetele de teren care au constituit aceasta cota. Cererile se formuleaza in cazul in care cota de reducere a depasit procentul de 5%
 
(3) Cererea se depune la primaria localitatii sau, dupa caz, la primariile localitatilor in raza carora se afla terenul pentru care urmeaza sa se reconstituie dreptul de proprietate, personal
sau prin posta, cu confirmare de primire, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi*), sub sanctiunea decaderii.
 
(4) Cererea va cuprinde:
 
a) numele si prenumele persoanei solicitante si domiciliul acesteia;
 
b) calitatea de titular sau de mostenitor al dreptului de proprietate pentru care i s-a reconstituit sau urmeaza sa i se reconstituie acest drept, potrivit prezentei legi;
 
c) suprafata de teren care i s-a reconstituit si diferenta pe care o solicita.
 
(5) La cerere se va anexa:
 
a) copie xerox de pe titlul de proprietate care s-a emis sau, dupa caz, de pe procesul-verbal ori de pe fisa de punere in posesie;
 
b) copii xerox de pe actele doveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafetele de teren solicitate in plus;
 
c) o declaratie in care se va mentiona, pe propria raspundere, suprafata totala de teren atribuita in proprietate, prin reconstituire sau prin constituire, de familie, potrivit prezentei legi,
chiar daca aceasta s-a facut in mai multe localitatsi sau de la mai multi autori.
 
(6) Primarul va consstitui un registru special, parafat, numerotat si sigilat, in care se vor inregistra, in ordine cronologica, cererile depuse de persoanele indreptatite si va emite, la cerere,
un bon cu numarul de inregistrare.
 
(7) Pentru cererile depuse prin posta, pe confirmarea de primire se vor mentiona numarul de inregistrare a cererii si data acesteia.
 
(8) Primarul sau secretarul consiliului local este obligat sa primeasca cererea si sa o inregistreze, indiferent daca aceasta cuprinde sau nu toate mentiunile precizate in alin. (4) si daca nu
este insotita de toate actele prevazute la alin. (5). In acest caz, primarul sau secretarul este obligat sa comunice solicitantului ca, inlauntrul termenului de 90 de zile, sa depuna toate
actele mentionate la alin. (5), sub sanctiunea decaderii acestuia din termen.
 
(9) Nerespectarea obligatiilor prevazute la alin. (6) de catre primar sau secretar atrage dupa sine atat raspunderea administrativa si disciplinara a acestuia, potrivit legii, cat si plata de
daune cominatorii sau, dupa caz, si de daune-interese.
 
(10) Dupa expirarea termenului de 90 de zile prevazut la alin. (3), primarul este obligat ca, in termen de 30 de zile, sa intocmeasca situatia privind categoriile de persoane, terenurile
agricole solicitate si balanta fondului funciar pe localitate - comuna, oras, municipiu -, in vederea reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit legii. Inlauntrul acestui ternen, primarul le
va transmite prefectului, sub semnatura.
 
(11) In termen de 15 zile de la primire, prefectul va intocmi situatia privind categoriile de persoane solicitante si balanta fondului funciar pe judet, pe care le va transmite, in acelasi
termen, Departamentului pentru Administratie Publica Locala.
 
(12) Dupa intocmirea balantei fondului funciar la nivel de tara, prin lege se vor stabili suprafelele de teren agricol care vor fi reconstituite.
 
Art. 10. - (1) Persoanele fizice si persoanele juridice carora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, potrivit prezentei legi, precum si
persoanele juridice care au in patrimoniu sau in administrare terenuri agricole ori detin in orice mod asemenea terenuri au obligatia de a da secretarului consiliului local o declaratie in care
vor mentiona suprafata de teren agricol atribuita sau, respectiv, detinuta efectiv, in una sau mai multe localitati, iar pentru persoanele fizice, si de la mai multi autori.
 
(2) Persoanele fizice vor face declaratia pe propria raspundere, iar persoanele juridice, prin reprezentantii lor.
 
Art. 11. - (1) Suprafata adusa in cooperativa agricola de productie este cea care rezulta din: actele de proprietate, carte funciara, cadastru, cererile de inscriere in cooperativa, registrul
agricol de la data intrarii in cooperativa, evidentele cooperativei sau, in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori.
 
(2) Dispozitiile alineatului precedent se aplica in mod corespunzator si in ceea ce priveste suprafetele preluate de cooperativele agricole de productie fie in baza unor legi speciale, fie fara
nici un titlu sau in orice alt mod.
 
(3) Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situatiei terenurilor detinute de cooperativa agricola de productie la 1 ianuarie 1990, inscrisa in sistemul de evidenta a
cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectata cu instrainarile legal efectuate de catre cooperativa pana la data intrarii in vigoare a legii.
 
(4) Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se depune si se inregistreaza la primarie in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
 
Art. 12. - (1) In scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor indreptatiti si eliberarii titlurilor de proprietate, in
fiecare comuna, oras sau municipiu, se constituie, prin ordinul prefectului*), o comisie condusa de primar.
 
(2) Comisiile comunale, orasenesti sau municipale vor functiona sub indrumarea unei comisii judetene, numita prin ordinul prefectului si condusa de acesta.
 
(3) Procedura de constituire si modul de lfunctionare a comisiilor, precum si modelul si modul de atribuire a noilor titluri de proprietate se vor stabili prin hotarare a Guvernului**) in termen
de 15 zile de la data publicarii prezentei legi. Din comisii vor face parte cetateni desemnati de obste din toate categoriile indreptatite, specialisti si functionari publici. In comunele
constituite din mai multe sate, cetatenii vor fi desemnati proportional cu ponderea numerica a locuitorilor din fiecare sat.
 
Art. 13. - (1) Calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotararii judecatoresti definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta
acceptarea mostenirii.
 
(2) Mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, intrucat terenurile nu s-au gasit in circuitul civil, sunt socotiti repusi in drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se
cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor. Ei sunt considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
 
(3) Titlul deproprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinata pe numele tuturor mostenitorilor, urmand ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun.
 
Art. 14. - (1) Terenurile cooperativelor agricole de productie situate in extravlanul localitatilor devin proprietatea cooperatorilor sau, dupa caz, a mostenitorilor acestora, corespunzator
suprafetelor aduse sau preluate in orice mod in patrimoniul cooperativei.
 
(2) Atribuirea efectiva a terenurilor se face, in z0ona colinara, de regula, pe vechile amplasamente, iar in zonele de campie, pe sole stabilite de comisie si nu neaparat pe vechile
amplasamente ale proprietatii, in cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de productie.
 
(3) In cazul in care intre suprafata de teren a cooperativei agricole de productie, rezultata prin insumarea suprafetelor de teren aduse de cooperatori sau preluate in orice alt mod de
cooperativa, si suprafata de teren actuala au intervenit modificari atat in ce priveste suprafata totala , cat si pe categorii de folosinta, stabilirea proprietatii cooperatorilor sau a
mostenitorilor acestora se face prin reducerea unei cote proportionale rezultate din scaderea suprafetelor legal folosite in alte scopuri din suprafata totala initiala si proportional cu
categoriile de folosinta agricola existente. Nu vor fi afectati detinatorii de suprafete care au proprietati mai mici de 1 ha.
 
(4) Suprafetele ocupate de plantatii pomicile, viticole, sere, helesteie, amenajari piscicole, pepiniere, constructii administrative si agrozootehnice, precum si cele necesare bazei furajere
aferente capacítatilor de productie zootehnice existente in cooperativele agricole de productie pot reprezenta, pe baza optiunilor proprietarilor, aport la constituirea unei forme de
asociere de tip privat, cu sau fara personalitate juridica.
 
Art. 15. - (1) Membrii cooperatori care, dupa caz, au parasit cooperativa agricola de productie, nu au muncit in cooperativa sau nu locuiesc in localitatea respectiva, precum si
mostenitorii acestora pot primi terenurile din extravilan aduse sau preluate in orice mod in patrimoniul cooperativei.
 
(2) Dispozitiile alineatului precedent se aplica si persoanelor ale caror terenuri au trecut, cu sau fara titlu, in patrimoniul cooperativei agricole de productie fara ca ele sa fi dobandit
calitatea de cooperatori, prelcum si, dupa caz, mostenitorilor acestora.
 
(3) De prevederile alin. (2) beneficiaza si persoanele detinatoare ale titlurilor de Cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul", "Mihai Viteazul cu Spada" si mostenitorii lor, care au optat si carora li
s-a atribuit, la data improprietaririi, teren arabil, cu exceptia celor care l-au instrainat.
 
(4) Dispozitiile art. 14 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.
 
(5)Se vor atribui, la cerere, persoanelor care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si mostenitorilor celor care au decedat - ca urmare a participarii la lupta pentru victoria
Revolutiei din decembrie 1989 - in proprietate, terenuri in suprafata de 10.000 mp in echivalent arabil. Pentru terenurile atribuite, acesti beneficiari nu datoreaza taxe sau impozite.
 
Art. 16. - (1) In cazurile in care in perimetrul unor cooperative agricole de productie au fost comasate si terenuri agricole ale unor proprietari parlticulari, iar acestia nu au preluat in
compensatie alte terenuri, la cererea lor sau a mostenitorilor, ei vor fi repusi in proprietate si li se vor restitui suprafetele in cota echivalenta, in cadrul unor lsole stabilite de comisie.
 
(2) Dispozitiile art. 14 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.
 
Art. 17. - (1) In localitatile cu cetateni romani, apartinand minoritatii germane sau in care locuiesc persoane care au fost deportate sau stramutate, deposedate de terenuri prin acte
normative intervenite dupa anul 1944, se vor atribui in proprietate, la cerere, cu prioritate acestora sau mostenitorilor, suprafete de teren din rezerva aflata la dispozitia comisiilor sau se
va proceda conform art. 37.
 
(2) La atribuire, se va avea in vedere suprafata de teren pe care acestia au avut-o in proprietate, fara a se depasi 10 ha de familie, in echivalent arabil.
 
Art. 18. - (1) Terenurile din extravilan aduse sau preluate in orice alt mod in patrimoniul cooperativei agricole de productie de la cooperatori sau de la alte persoane care au decedat si nu
au mostenitori, precum si terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituire raman la dispozitia comisiei.
 
(2) Toate terenurile cooperativei agricole de productie care nu sunt atribuite conform art. 14-17, precum si terenurile extravilane proprietatea statului aflate in folosinta cooperativei,
raman, de asemenea, la dispozitia comisiei, urmand a fi atribuite altor persoane indreptatite, potrivit prevederilor prezentei legi.
 
(3) Terenurile neatribuite, ramase la dispozitia comisiei, trec in domeniul privat al comunei, orasului sau al municipiului, urmand a fi puse la dispozitia celor care doresc sa intemeieze sau
sa dezvolte exploatatii agricole, prin inchiriere, concesionare sau vanzare, in conditiile legii.
 
Art. 19. - (1) Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren in cooperativa agricola de productie sau au adus teren mai putin de 5.000 mp, precum si celor care, aneavand calitatea
de cooperatori, au lucrat in orice mod, ca angajati in ultimii 3 ani in cooperativa sau in asociatii cooperatiste, li se pot atribui in proprietate loturi din terenurile prevazute la art. 18, daca
sunt stabiliti sau urmeaza sa se stabileasca in localitate si nu detin teren in proprietate in alte localitati. Suprafata atribuita in proprietate se va determina tinand seama de suprafata
terenurilor, numarul solicitantilor si de suprafata atribuita celor care au adus pamant in cooperativa agricola de productie.
 
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si persoanelor care au fost deportate si nu beneficiaza de dispozitiile art. 14-16.
 
(3) Se pot atribui, la cerere, in folosinta agricola, pana la 5.000 mp in echivalent arabil, de familie, personalului de specialitate din serviciile publice comunale, in perioada cat lucreaza in
localitate, daca nu are teren in proprietate in aceasta localitate, el sau membrii familiei din care face parte. Dreptul de proprietate asupra acestor terenuri apartine comunei, orasului sau
municipiului, dupa caz.
 
(4) Atribuirea in folosinta nu se poate face in cazurile in care localitatea respectiva s-au operat reducerile prevazute la art. 14 alin. (3).
 
(5) . La plecarea din localitate persoanele mentionate la alin. (3) au dreptul la despagubiri pentru investitiile facute, cu consimtamantul prealabil al proprietarului si daca sunt utile pe
suprafata atribuita.
 
Art. 20. - In situatia in care in unele cooperative agricole de productie nu mai ramane teren disponibil pentru a se atribui suprafata minima prevazuta la art. 8, precum si pentru
persoanele prevazute la art. 17 si 19 alin. (1) si (2), comisia va hotari reducerea in cota proportionala a suprafetei ce se repartizeaza pentru a se atribui terenuri in proprietate si acestor
categorii.
 
Art. 21. - (1) In localitatile cu excedent de suprafata agricola, cu deficit de forta de munca in agricultura, din terenurile prevazute la art. 18 se poate atribui in proprietate teren pana la
10 ha in echivalent arabil tuturor familiilor care solicita in scris si se obliga sa lucreze aceasta suprafata.
 
(2) Familiile fara pamant sau cu pamant putin din alte localitati, care solicita in scris, pot primi in proprietate pana la 10 ha teren in echivalent arabil, cu obligatia de a-si stabili domiciliul in
comuna, oras sau municipiu, dupa caz, si de a cultiva pamantul primit, renuntand la proprietatea avuta in localitatealor, din extravilan.
 
Art. 22. - (1) Din terenurile agricole, comisiile vor atribui in proprietate, la cererea comisiilor parohiale ori a altor organe reprezentative ale comunitatilor locale de cult - din mediul rural -,
o suprafata de teren de pana la 5 ha in echivalent arabil pentru fiecare parohie sau schit, apartinand cultelor recunoscute de lege, ori de pana la 10 ha teren agricol in echivalent arabil in
cazul manastirilor, in masura in care toate aceste asezaminte au posedat in trecut terenuri agricole preluate de cooperativele agricole de productie, iar in prezent nu au asemenea
terenuri ori au suprafete restranse. In zonele necooperativizate, reconstituirea dreptului de proprietate se va face din terenurile aflate in proprietatea statului si in administrarea
primariilor, la propunerea acestora, prin ordinul prefectului.
 
(2) Dispozitiile art. 9 alin. (5) se aplica in mod corespunzator.
 
(3) Organele reprezentative ale unitatilor de cult, recunoscute de lege, din mediul rural, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate si pentru suprafata de teren agricol care
reprezinta diferenta dintre suprafata de 5 ha, in cazul parohiilor si suprafata pe care au avut-o in proprietate, dar nu mai mult de 10 ha, si pentru suprafata ce reprezinta diferenta dintre
suprafata de 10 ha, in cazul manastirilor si schiturilor, si suprafata pe care au avut-o in proprietate, dar nu mai mult de 50 ha.
 
(4) Dispozitiile art. 9 raman aplicabile.
 
(5) Pentru parohiile, schiturile si manastirile din mediul urban, consiliile si organele reprezentative ale acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate in conditiile alin. (3) si (4):
 
(6) Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole care au apartinut in proprietate, in limita suprafetelor pe care le-au avut, si organele reprezentative ale
altor unitati de cult, astfel:
 
a) centrul patriarhal, pana la 200 ha.;
 
b) centrele eparhiale, pana la 100 ha;
 
c) protoieriile, pana la 50 ha;
 
d) parohiile din mediulurban, pana la 10 ha;
 
e) filialele din mediul rural si urban, pana la 10 ha.
 
Art. 23. - (1) Sunt si raman in proprietatea privata a cooperatorilor sau, dupa caz, a mostenitorilor acestora, indiferent de ocupatia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit si
anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privnd unele masuri pentru stimularea taranimii.
 
(2) Suprafetele de terenuri aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, prelcum si curtea si gradina din jurul acestora sunt acelea evidentiate ca atare in actele de proprietate, in
cartea funciara, in registrul agricol sau in alte documente funciare, la data intrarii in cooperativa agricola de productie.
 
(3) Pentru suprafata de teren agricol atribuita de cooperativa agricola de productie ca lot de folosinta, potrivit prevederilor art. 4 din Decretul-lege nr. 42/1990, nu se reconstituie sau nu
se constituie dreptul de proprietate personaei careia i s-a atribuit, indiferent daca acest teren se afla in continuarea gradinii in intravilan sau in alt loc, in extravilan, cu exceptia celor
stramutati, pentru realizarea unor investitii de interes local sau de utilitate publica.
 
(4) Dispozitiile alin. (1) se aplica si persoanelor din zonele cooperativizate, care nu au avut calitatea de cooperator.
 
Art. 24. - (1) Terenurile situate in intravilanul localitatilor, care au fost atribuite de cooperativele agricole de productie, potrivit legii, cooperativelor sau altor persoane indreptatite,
pentru constructia de locuinte si anexe gospodaresti, pe care le-au edificat, raman si se inscriu in proprietatea actualilor detinatori, chiar daca atribuirea s-a facut din terenurile preluate
in orice mod de la fostii proprietari.
 
(2) Fostii proprietari vor fi compensati cu o suprafata de teren echivalenta in intravilan sau, in lipsa, cu teren situat in extravilan, in imediata vecinatate.
 
Art. 25. - (1) In cazul in care cooperativa agricola de productie a atribuit loturi in folosinta unor cooperatori, in gradinile din intravilan ale fostilor proprietari, asemenea terenuri revin, de
drept, in proprietatea detinatorilor initiali sau a mostenitorilor acestora.
 
(2) Persoanele care au primit terenuri in conditiile alin. (1) si pe care au efectuat investitii au dreptul la o despagubire egala cu contravaloarea acestora, daca nu pot fi ridicate.
 
(3) Prin investitii, in sensul alin. (2), se intelege lucrarile destinate exploatarii agricole a terenului.
 
Art. 26. - (1) Terenurile situate in intravilanul localitatii, care au apartinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, in ambele cazuri fara mostenitori, trec in proprietatea
comunei, orasului sau a municipiului, dupa caz, si in administrarea primariilor, pentru a fi vandute, concesionate ori date in folosinta celor care solicita sa-si construiasca locuinte si nu au
teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensarile prevazute la art. 24.
 
(2) Pana la efectuarea operatiunilor prevazute la alin. (1), terenurile vor fi inscrise si folosite conform destinatiei avute.
 
Art. 27. - (1) Punerea in posesie si eliberarea titlurilor de proprietate celor indreptatiti nu pot avea loc decat numai dupa ce s-au facut in teren delimitarile necesare pentru masuratori,
stabilirea vecinatatilor pe temeiul schitei, amplasamentului stabilit si intocmirea documentelor constatatoare prealabile.
 
(2) In toate cazurile in care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia masuratorilor comisia ia act de recunoasterea reciproca a limitelor
proprietatii de catre vecini si le consemneaza in documentele constatatoare.
 
(3) Pentru terenurile aflate in exploatarea societatilor agricole de tip privat, constituite in temeiul Legii nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura,
comisiile locale si cele judetene, in termen de 12 luni, vor efectua toate operatiunile prevazute la alin. (1) si (2) si vor elibera titlurile de proprietate.
 
(4) Membrii si conducerea acestor societati agricole au obligatia de a solicita imediat comisiilor locale sa efectueze operatiunile prevazute la alineatul precedent, iar comisiile judetene, sa
solicite eliberarea titlurilor de proprietate.
 
(5) Incalcarea prevederilor alineatelor precedente atrage desfiintarea, de drept, a societatilor agricole in cauza.
 
(6) La desfiintarea cooperativei agricole de productie, o comisie de lichidare constsituita in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, prin ordinul prefectului, la
propunerea primariei, va proceda in termen de 9 luni de la desfiintarea cooperativei, la realizarea activului si la plata pasivului, in conditiile prevazute de lege.
 
Art. 28. - (1) Comisiile de lichidare prevazute de art. 27 au obligatia de a constata si stabili orice fapte de incalcare a legii, de a lua masuri de recuperare a pagubelor, conform legii, si de
a sesiza, daca este cazul, organele de urmarire penala.
 
(2) Sumele recuperate in conditiile alin. (1) constsituie activ lichidat si urmeaza destinatia celor prevazute la art. 27.
 
(3) La expirarea termenului prevazut la art. 27, comisiile de lichidare vor prezenta bilantul de lichidare si raportul explicativ organului de specialitate al prefecturii sau al Primariei
Municipiului Bucuresti, investit cu atributii de control financiar, potrivit legii, pentru descarcare.
 
(4) Actele de constatare a datoriilor fata de stat si fata de alte persoane juridice, ramase dupa terminarea operatiunilor de lichidare, intocmite de catre comisia de lichidare, vor fi avizate
si centralizate de catre Ministerul Finantelor, dupa care Guvernul le va prezenta Parlamentului, cu propuneri de rezolvare.
 
Art. 29. - (1) Constructiile agrozootehnice, atelierele de industrie mica, masinile, utilajele si alte asemenea mijloace fixe, ce au apartinut cooperativei agricole de productie desfiintate,
precum si terenurile de sub acestea, ca si cele necesare utilizarii lor normale, plantatiile de vii si pomi si animalele devin proprietatea membrilor asociatiilor de tip privat, cu personalitate
juridica, daca se vor infiinta.
 
(2) Drepturile fostilor cooperatori asupra bunurilor prevazute la alin. (1) se vor stabili in cota valorica, proportional cu suprafata de teren adusa sau preluata in orice mod in cooperativa
agricola de productie si cu volumul muncii prestate. Membrii asociati vor constitui aceste drepturi ca aport in natura la lnoua asociatie.
 
(3) Fostilor cooperatori care nu devin membri ai acestei asociatii li se vor stabili drepturi de creanta proportional cu cota valorica ce li se cuvine din patrimoniul cooperativei agricole de
productie, daca nu au fost acoperite in alta modalitate. Plata creantelor se va face de catre asociatie, in natura sau in bani, potrivit hotararii comisiei de lichidare
 
(4) In cazul in care nu s-au constituit asemena asociatii, bunurile si animalele prevazute la alin. (1) se vor vinde prin licitatie publica persoanelor fizice sau juridice, urmand ca din pretul
realizat sa se achite datoriile de orice fel ale fostei cooperative agricole de productie. Fac exceptie bovinele si ovinele, precum si plantatiile de vii si pomi, care vor fi atribuite fostilor
cooperatori.
 
(5) In termen de 9 luni de la desfiintarea cooperativei agricole de productie, se vor stabili drepturile banesti ce revin fiecarui fost membru cooperator de catre comisia de lichidare
constituita potrivit art. 27 alin. (6).
 
(6) Fostii membri cooperatori vor primi cota cuvenita din valorificarea prin licitatie a bunurilor comune, proportional cu suprafata de teren adusa in cooperativa agricola de productie, in
echivalent arabil, si volumul valoric de munca efectuat.
 
(7) Bunurile prevazute la alin. (1), care nu se vand in termen de un an de la data desfiintarii cooperativei agricole de productie, trec in proprietatea privata a comunelor, oraselor si a
municiilor unde acestea sunt situate, fara nici o despagubire, si in administrarea primariilor.
 
(8) Demolarea constructiilor agrozootehnice, a atelierelor de intretinere, a instalatiilor si a anexelor gospodaresti si de industrie mica, care fac obiectul alin. (1), este interzisa. Prin
exceptie, daca sunt degradate sau din orice alt motiv nu pot fi utilizate, ele pot fi desfiintate cu autorizatia prefecturii, iar materialele vor fi valorificate de primarii, urmand ca sumele
rezultate sa intre in activul operatiunilor de lichidare.
 
(9) Constructiile afectate unei utilizari sociale sau culturale trec fara plata, in regim de drept public, in proprietatea comunelor, oraselor sau a municipiilor si in administrarea primariilor.
 
Art. 30. - (1) Asociatiile intercooperatiste sau de stat si cooperatiste de orice profil se pot reorganiza in societati comerciale pe actiuni, in termen de 90 de zile de la publicarea legii in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
 
(2) Terenurile si celelalte bunuri aduse de cooperativa agricola de productie in asociatie, precum si bunurile dobandite de aceasta devin proprietatea societatii comerciale, iar cooperatorii
si celelalte persoane indreptatite a-si reconstitui proprietatea asupra terenurilor ce apartin societatii, precum si salariatii acesteia pot deveni actionari in conditiile legii.
 
(3) In cazul in care unii cooperatori sau alte persoane indreptatite, prevazute la alin. (2), nu vor opta pentru a deveni actionari ai societatii comerciale, li se va stabili dreptul de
proprietate, conform prevederilor art. 14 si 15 din prezenta lege, din terenurile care nu au fost aduse de cooperativa agricola de productie in asociatie.
 
(4) In localitatile in care nu exista aceste posibilitati, se vor putea desfiinta unele ferme lneeficiente ale asociatiei. Hotararea in aceasta privinta se adopta de catre comisia judeteana, la
propunerea comisiilor comunale, orasenesti sau municipale, dupa caz.
 
Art. 31. - (1) Terenurile proprietatea statului aflate in exploatarea cooperativelor agricole de productie sunt la dispozitia comisiilor prevazute la art. 12, in vederea atribuirii lor in
proprietatea celor indreptatiti, conform legii.
 
(2) Terenurile lneatribuite, ramase la dispozitia comisiei, vor trece in domeniul privat al comunei, orasului sau al municipiului.
 
Art. 32. - (1) Terenul atribuit conform art. 19 alin. (1),art. 21 si art. 43 nu poate fi instrainat prin acte intre vii timp de 10 ani, socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a
facut inscrierea proprietatii, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de instrainare.
 
(2) Constatarea nulitatii poate fi ceruta in justitie de catre primarie, prefectura, procuror, precum si de catre oricare persoana interesata.
 
Art. 33. - Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale - pajisti si arabil - care s-au aflat in folosinta cooperativelor agricole de productie - trec in proprietatea privata a comunelor,
oraselor sau, dupa caz, a municipiilor si in administrarea primariilor, urmand a fi folosite ca pasuni comunale si pentru producerea de furaje si seminte pentru culturi furajere.
 
Art. 34. - Lucrarile de imbunatatiri funciare care se afla pe terenurile primite, inclusiv zonele de protectie aferente, trec in proprietatea unitatilor specializate de exploatare a unor astfel
de lucrari, in conditiile legii.
 
CAPITOLUL III
 
Dispozitii privind terenurile proprietate de stat si
 
unele prevederi speciale
 
Art. 35. - (1) Terenurile proprietatea statului sunt acele suprafete intrate in patrimoniul sau in conformitate cu prevederile legale existente pana la data de 1 ianuarie 1990 si inregistrate
ca atare in sistemul de evidenta al cadastrului funciar general si in amenajamentele silvice.
 
(2) Terenurile proprietate de stat, adminstrate de institutele si statiunile de cercetari stiintifice, agricole si silvice, destinate cercetarii si producerii de seminte si material saditor din
categorii biologice superioare si a animalelor de rasa, precum si din administrarea Institutului pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor de Plante de Cultura si a centrelor sale teritoriale
apartin domeniului public si raman in administrarea acestora. In termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi*), Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii si
Alimentatiei, va delimita suprafetele de teren strict necesare cercetarii si producerii de seminte si material saditor din categorii biologice superioare si animalelor de rasa si pe cele
destinate productiei, din administrarea institutelor si statiunilor de cercetare si productie agricola.
 
(3)Dispozitiile alin. (2) se aplica si terenurilor proprietate de stat folosite, la data prezentei legi, de unitatile de invatamant cu profil agricol sau silvic si care trec in administrarea acestora.
 
Art. 36. - (1) Terenurile aflate in proprietatea statului, situate in intravilanul localitatilor si care sunt in administrarea primariilor, la data prezentei legi, trec in proprietatea comunelor,
oraselor sau a municipiilor, urmand regimul juridic al terenurilor prevazute la art. 26.
 
(2) Terenurile proprietate de stat, situate in intravilanul localitatilor, atribuite, potrivit legii, in folosinta vesnica sau in folosinta pe durata existentei constructiei, in vederea construirii de
locuinte proprietate personala sau cu ocazia cumpararii de la stat a unor asemenea locuinte, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuintelor, in proprietatea lacestora, integral sau,
dupa caz, proportional cu cota detinuta din constructie.
 
(3) Terenurile atribuite in folosinta pe durata existentei constructiilor dobanditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitiilor art. 30 din
Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, trec in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai locuintelor.
 
(4) Dispozitiile art. 23 raman aplicabile.
 
(5) Terenurile fara constructii, neafectate de lucrari de investitii aprobate, potrivit legii, din intravilanul localitatilor, aflate in administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat
prin aplicarea dispozitiilor Decretului nr. 712/1966 si a altor acte normative speciale, se restituie fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, dupa caz, la cerere.
 
(6) Atribuirea in proprietate a terenurilor prevazute de alin-. (2)-(5) se va face, prin ordinul prefectului, la propunerea primariilor, facuta pe baza verificarii situatiei juridice a terenurilor.
 
Art. 37. - (1) Persoanele ale caror terenuri agricole au fost trecute in proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decat cele de expropriere, si care se afla in administrarea
unitatilor agricole de stat devin,la cerere, actionari la societatile comerciale infiintate, in baza Legii nr. 15/1990, din actualele unitati agricole de stat. De aceleasi prevederi beneficiaza si
mostenitorii acestor persoane.
 
(2) Cererea se depune, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, la primaria in a carei raza teritoriala este situat terenul.
 
(3) Numarul de actiuni primite va fi proportional cu suprafata de terenin echivalent arabil, trecuta in patrimoniul statului, fara a putea depasi insa valoarea a 10 ha teren de familie, in
echivalent arabil.
 
(4) Nu beneficiaza de dispozitiile acestui articol persoanele ale caror terenuri au fost confiscate ca efect al unor condamnarai penale, cu exceptia persoanelor precizate in Decretul-lege
nr. 118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate
in strainatate ori constituite in prizonieri, cu modificarile ulterioare.
 
Art. 38. - (1) Persoanele fizice carora li s-a stabilit calitatea de actionar in temeiul art.37, persoanele carora li s-au stabilit drepturi la institutele si statiunile de cercetare agricole si la
regiile autonome cu profil agricol, potrivit Legii nr. 46/1992, precum si persoanele care au calitatea de localtori, potrivit art. 25 din Legea arendarii nr. 16/1994, pot cere reconstituirea
dreptului de proprietate si pentru diferenta de peste 10 ha de familie, pana la limita suprafetei prevazute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, indiferent daca reconstituirea urmeaza sa
se faca in mai multe localitati sau de la autori diferiti, in termenul, cu procedura si in conditiile prevazute la art. 9 din prezenta lege.
 
(2) Persoanele prevazute la alin. (1), carora li s-a stabilit dreptul in actiuni, in limita suprafetei de pana la 10 ha in echivalent arabil, pot face cerere, in cazul in care prin aplicarea
coeficientului de echivalare, prevazut in regulamentul aprobat de Hotararea Guvernului nr. 131/1991, suprafata de teren putea depasi, ca echivalenta, 10 ha teren arabil, in termenul, cu
procedura si in conditiile prevazute la art. 9 alin. (3) - (9).
 
Art. 39. - Persoanele fizice ale caror terenuri agricole au fost trecute in proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949, precum si al oricaror alte acte normative de expropriere,
sau mostenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de teren trecuta in proprietatea statului, pana la limita suprafetei prevazute la art. 3 lit. h) din
Legea nr. 187/1945, de familie, indiferent daca reconstituirea urmeaza a se face in mai multe localitati sau de la autori diferiti, in termenul, cu procedura si in conditiile prevazute la art. 9.
 
Art. 40. - (1) Dupa expirarea termenului de 90 de zile, in cazurile prevazute la art. 38 si 39, primarul va intocmi situatia privind terenurile agricole solicitate de categoriile de persoane
prevazute si balanta fondului funciar pe localitate si pe fiecare societate comerciala si institut sau statiune de cercetare si productie agricola ori regie autonoma cu profil agricol, din raza
teritoriala a localitatii.
 
(2) Dispozitiile art. 9 alin. (9) raman aplicabile.
 
Art. 41. - (1) Terenurile agricole fara constructii, instalatii, amenajari de interes public, intrate in proprietatea statului si aflate in administrarea primariilor la data prezentei legi, se vor
restitui fostilor proprietari sau mosltenitorilor acestora, fara a se putea depasi suprafata de 10 ha de familie, in echivalent arabil.
 
(2) Restituirea terenurilor se face, la cerere, in conditiile art. 11, prin ordinul prefectului, la propunerea primariei.
 
(3) Prevederile art. 37 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
 
Art. 42. - (1) In localitatile cu deficit de teren, in care terenurile fostilor proprietari se afla in proprietatea statului si acestia nu opteaza pentru actiuni in conditiile art. 37 si nu li se pot
atribui lor sau mostenitorilor suprafata minima prevazuta de prezenta lege, comisiile judetene vor hotari atribuirea unei suprafete de 5.000 mp de familie, in echivalent arabil, la cerere, din
terenurile proprietatea statului.
 
(2) Pentru diferenta de teren pana la care sunt indreptatiti fostii proprietari sau mostenitorii lor, potrivit prezentei legi, se aplica corespunzator prevederile art. 37.
 
(3) Nu pot fi atribuite suprafetele de teren pe care s-au efectuat investitii, altele decat imbunatatiri funciare.
 
(4) Plantatiile de vii sau pomi pot fi afectate in astfel de cazuri numai in situatia in care nu exista terenuri din alta categorie de folosinta, pentru a fi atribuite in proprietate.
 
Art. 43. - (1) In zona montana - defavorizata de factori naturali cum sunt: clima, altitudinea, panta, izolarea - se poate atribui in proprietate, la cerere, o suprafata de teren de pana la
10 ha in echivalent arabil familiilor tinere de tarani care provin din mediul agricol montan, au priceperea necesara si se obliga in scris sa-si creeze gospodarii, sa se ocupe de cresterea
animalelor si sa exploateze rational pamantul in acest scop.
 
(2) Terenurile prevazute la alineatul precedent se atribuie din domeniul privat al comunei, orasului sau al municipiului, dupa caz.
 
(3) Atribuirea in proprietate a terenurilor se face prin ordinul prefectului la propunerea primariilor.
 
Art. 44. - (1) Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale, transmise unitatilor de stat si care, in prezent, sunt folosite ca pasuni, fanete si arabil, vor fi restituite in proprietatea
comunelor, oraselor si a municipiilor, dupa caz, si in administrarea primariilor, pentru a fi folosite ca pasuni comunale si pentru producerea de furaje sau seminte de culturi furajere. Fac
exceptie suprafetele ocupate cu vii, pomi, seminceri furajeri, helesteie, lacuri sau cele destinate producerii de legume, fructe ori alta materia prima pentru fabricile de conserve, orezarii si
campuri experimentale, destinate cercetarii agricole, ce vor fi compensate in suprafata egala cu teren de aceeasi calitate de catre societatile comerciale pe actiuni, in termen de 6 luni de
la data intrarii in vigoare a prezentei legi*).
 
(2) Nerespectarea dispozitiilor alineatului precedent duce la trecerea de drept in proprietatea comunelor, oraselor sau a municipiilor, dupa caz, a acestor terenuri.
 
Art. 45. - (1) Persoanele fizice sau, dupa caz, mostenitorii acestora, ale caror terenuri cu vegetatie forestiera, paduri, zavoaie, tufarisuri, pasuni si fanete impadurite au trecut in
proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate si pentru diferenta de peste 1 ha, dar nu mai mult de 30 ha, de familie.
 
(2) Daca pe suprafetele de teren ce urmeaza a fi atribuite in conditiile alineatului precedent se afla constructii sau amenajari forestiere, ori sunt in curs de executie sau in faza de
proiectare, sau terenurile sunt defrisate, se vor atribui alte suprafete de teren, cu respectarea acelorasi conditii, in imediata apropiere.
 
(3) Persoanele prevazute la alin. (1), precum si la art. 46 si 47 vor fi gospodarite si exploatate in regim silvic, potrivit legii. Regimul silvic pentru padurile proprietate privatase va elabora si
se va aproba in termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi*), prin grija Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Punerea in posesie a padurilor, zavoaielor,
tufarisurilor, a pasunilor si fanetelor impadurite se va face numai dupa stabilirea regimului silvic al acestora.
 
Art. 46. - (1) Fostii composesori sau, dupa caz, mostenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor prevazute la art. 45, pe baza actelor care
le atesta aceasta calitate si in limitele suprafetelor prevazute in acele acte.
 
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul terenurilor exploatate in devalmasie de catre fostii mosneni sau razesi, in cadrul obstilor nedivizate.
 
(3) Dispozitiile art. 45 alin. (2) raman aplicabile.
 
(4) In cazurile in care terenurile care au apartinut composesoratelor si obstilor sunt situate pe raza teritoriala a mai multor localitati, cererea se face la fiecare dintre ele, pentru suprafata
situata pe raza acestora.
 
(5) Persoanele prevazute la alin-. (1) vor formula cererile in termenul, cu procedura si in conditiile prevazute la art. 9 alin. (3) - (9).
 
Art. 47. - (1) Consiliile parohiale sau organele reprezentative ale schiturilor si manastirilor , precum si ale institutiilor de invatamant, pot cere restituirea terenurilor cu vegetatie forestiera,
paduri, zavoaie, tufarisuri, fanete si pasuni impadurite, care le-au apartinut in proprietate, in limita suprafetelor pe care le-au avut in proprietate, dar nu mai mult de 30 ha, indiferent
daca sunt situate pe raza mai multor localitati.
 
(2) Cererile impreuna cu actele doveditoare de proprietate se fac in termenul, cu procedura si in conditiile prevazute al art. 9 alin. (3) - (9).
 
(3) Consiliile locale ale comunelor, oraselor si municipiilor pot cere restituirea in proprietate privata a terenurilor cu vegetatie forestiera, paduri, zavoaie, tufarisuri, fanete si pasuni
impadurite, in baza actelor care le atesta aceasta calitate, cu procedura si in conditiile prevazute la art. 9 alin. (3) - (9).
 
(4) Dispozitiile art. 45 alin. (2) raman aplicabile.
 
Art. 48. - Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate, precum si fostii cetateni romani care si-au redobandit cetatenia romana, indiferent daca si-au stabilit sau nu domiciliul in tara, pot
face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafetele de terenuri agricole sau terenuri cu destinatie forestiera, prevazute la art. 45, care le-au apartinut in
proprietate, dar numai pana la limita prevazuta la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, si nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu
destinatie forestiera, in termenul, cu procedura si in conditiile prevazute la art. 9 alin. (3) - (9):
 
Art. 49.- (1) Persoanele carora li s-au constituit drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole sunt obligate sa respecte intocmai conditiile prevazute la art. 19, 21 si 43, in legatura
cu stabilirea domiciliului si intemeierea de noi gospodarii.
 
(2) Nerespectarea acestor conditii atrage pierderea dreptului de proprietate asupra terenului si a constructiilor de orice fel realizate pe acesta. Pentru teren nu se vor acorda despagubiri,
iar pentru constructii, proprietarul va primi o despagubire egala cu valoarea reala a acestora.
 
(3) Organul imputernicit sa constate situatiile prevazute la alin. (2) este prefectul, care, prin ordin, atesta pierderea dreptului de proprietate si trecerea acestuia, dupa caz, in
proprietatea privata a comunei, a orasului sau a municipiului in a carui raza teritoriala este situat terenul.
 
Art. 50. - Delimitarea teritoriala a noilor proprietati, rezultate din aplicarea prezentei legi, porneste de la actuala organizare a teritoriului si se face pe baza unor proiecte de parcelare
intocmite de catre organele de specialitate.
 
CAPITOLUL IV
 
Dispozitii procedurale
 
Art. 51. - Comisia judeteana este competenta sa solutioneze contestatiile si sa valideze ori sa invalideze masurile stabilite de comisiile locale.
 
Art. 52. - (1) In sensul prezentei legi, comisia locala este autoritate administrativa, iar comisia judeteana este autoritate publica cu autoritate administrativ-jurisdictionala.
 
(2) Comisia judeteana si cea locala au, in limitele competentei lor si prin derogare de la dispozitiile Codului de procedura civila, calitate procesuala pasiva si, cand este cazul, activa, fiind
reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat conventional, de catre unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.
 
Art. 53. - (1) Hotararile comisiei judetene asupra contestatiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privata asupra terenului, conform
dispozitiilor cuprinse in cap. II, si cele asupra masurilor stabilite de comisiile locale se comunica celor interesati prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
 
(2) Impotriva hotararii comisiei judetene se poate face plangere la judecatoria in a carei raza teritoriala este situat terenul, in termen de 30 de zile de la comunicare.
 
Art. 54. - (1) Dispozitiile art. 53 aslin. (1) se aplica si in cazul in care plangerea este indreptata impotriva ordinului prefectului sau oricarui act administrativ al unui organ administrativ
care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, in conditiile prevazute in cap. III.
 
(2) Dispozitiile art. 53 alin. (2) raman aplicabile.
 
Art. 55. - (1) Poate face obiectul plangerii modificarea sau anularea propriei hotarari de catsre comisie.
 
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul in care comisia judeteana a emis, dupa incheierea procedurii de definitivare a activitatii sale, acte administrative contrare propriei hotarari,
dispozitiile art. 53 alin. (2) ramanand aplicabile.
 
Art. 56. - Plangerea prevazuta la art. 53 poate fi indreptata si impotriva masurilor de punere in aplicare a art. 37, cu privire la stabilirea dreptului de a primi actiuni in unitatile agricole de
stat, reorganizate in societati comerciale conform Legii nr. 15/1990, dispozitiile art. 53 alin. (2) ramanand aplicabile.
 
Art. 57. Plangerea formulata potrivit art. 53-57 suspenda executarea.
 
Art. 58.- Instanta solutioneaza cauza potrivit regulilor prevazute in Codul de procedura civila si in Legea lnr. 92/1992*) pentru organizarea judecatoreasca. Pe baza hotararii judecatoresti
definitive, comisia judeteana, care a emis titlul de proprietate, il va modifica, il va inblocui sau il va desfiinta.
 
Art. 59. - Sentinta civila pronuntata de instanta mentionata la art. 58 este supusa cailor de atac prevazute in Codul de procedura civila, cu respectarea dispopzitiilor legale in materie.
 
Art. 60. - Tertii care au fost vatamati in drepturile lor prin hotararea comisiei judetene sau prin ordinul prefectului ori in alt mod, prin acte administrative prealabile ordinului, cum este
cazul propunerilor primarului, si care nu aveau interes de a se adresa acestor organe, avand deja un titlu de proprietate privata asupra terenului, ori li se recunoscuse un asemenea drept,
potrivit legii, nu pot folosi decat calea actiunilor de drepüt comun, petitorii sau, dupa caz, posesorii, in special revendicarea, si nu procedura prevazuta in acest capitol.
 
Art. 61. - Dispozitiile art. 60 se aplica si in cazul incalcarii dreptului de proprietate publica sau privata al statului ori, dupa caz, al unitatilor administrativ-teritoriale.
 
Art. 62. - Persoanelor prevazute la art. 60 si art. 61 nu le sunt opozabile hotararile date de comisiile judetene.
 
Art. 63. - In toate cazurile in care legea prevede lnulitatea unor operatiuni sau acte juridice, litigiul se judeca potrivit dreptului comun si nu conform procedurii speciale prevazute in
prezentul capitol.
 
Art. 64. - (1) In cazul in care comisia locala refuza inmanarea titlului de proprietate emis de comisia judeteana sau punerea efectiva in posesie , persoana nemultumita poate face
plangere la instana in a carei raza teritoriala este situat terenul.
 
(2) Daca instanta admite plangerea, primarul va fi obligat sa execute de indata inmanarea titlului de proprietate sau, dupa caz, punerea efectiva in posesie, sub sanctiunea condamnarii la
daune cominatorii pentru fiecare zi de inatarziere, anume stabilite de instanta.
 
(3) Dispozitiile art. 53 alin. (2) se aplica in lmod corespunzatort.
 
Art. 65. - Litigiile in curs se vor judeca in continuare de catre instantele sesizate, indiferent de faza procesuala in care se afla, potrivit regulilor procedurale aplicabile la data sesizarii,
tinand insa seama, cand este cazul, si de dispozitiile prezentei legi.
 
CAPITOLUL V
 
Circulatia juridica a terenurilor
 
Art. 66. - Terenurile proprietate privata, indiferent de titularul lor, sunt si raman in circuitul civil. Ele pot fi dobandite si instrainate prin oricare dintre modurile stabilite de legislatia civila,
cu respectarea dispozitiilor din prezenta lege.
 
Art. 67. - (1) Terenurile situate in intravilan si extravilan pot fi instrainate, indiferent de intinderea suprafetei, prin acte juridice intre vii, incheiate in forma autentica.
 
(2) In toate cazurile de dobandire, prin acte juridice intre vii, proprietatea dobanditorului nu poate depasi 100 ha teren agricol in echivalent arabil, de familie, sub sanctiunea nulitatii
absolute a actului de instrainare.
 
Art. 68. - (1) Persoanele fizice care nu auz cetatenie romana si domiciliul in Romaia, precum si persoanele juridice care nu au nationalitate romana si sediul in Romania, nu pot dobandi in
proprietate terenuri de orice fel prin acte intre vii.
 
(2) Persoanele prevazute la alin. (1), care dobandesc in proprietate terenuri prin mostenire, sunt obligate sa le instraineze in termen de 1 an de la data dobandirii, sub sanctiunea trecerii
in mod gratuit a acestora in proprietatea statului si in administrarea Regiei pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala.