Legea 30/2006 – privind cadastrul si publicitatea imobiliara

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Titlul I-Regimul general al cadastrului
CAPITOLUL I- Dispozitii generale
Art. 1.
Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de proprietar.
Entitatile de baza ale acestui sistem sunt parcela, constructia si proprietarul. Prin imobil, in sensul prezentei legi, se intelege parcela de teren cu sau fara constructii.
Art. 2.
Cadastrul general se organizeaza la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale: comuna, oras, municipiu, judet si la nivelul intregii tari.
Prin sistemul de cadastru general se realizeaza:
a) identificarea, inregistrarea si descrierea, in documentele cadastrale, a terenurilor si a celorlalte bunuri imobile prin natura lor masurarea si reprezentarea acestora pe harti si planuri cadastrale, precum si stocarea datelor pe suporturi informatice
b) asamblarea si integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate;
c) identificarea si inregistrarea tuturor proprietarilor si a altor detinatori legali de terenuri si de alte bunuri imobile, in vederea asigurarii publicitatii si opozabilitatii drepturilor acestora fata de terti
d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite si taxe pentru stabilirea corecta a obligatiilor fiscale ale contribuabililor.
Art. 3.
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se infiinteaza Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, ca institutie publica cu personalitate juridica in subordinea Guvernului.
In fiecare judet si in municipiul Bucuresti se organizeaza oficii de cadastru, geodezie si cartografie care vor functiona ca institutii publice cu personalitate juridica in subordonarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
In subordinea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie se infiinteaza Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Cadastru, institutie publica cu personalitate juridica.
Organizarea si functionarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, a unitatilor din subordinea sa si a Institutului de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Cadastru se aproba de catre Guvern in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Art. 4.
Ministerele, alte institutii centrale de stat, regiile autonome si alte persoane juridice organizeaza cadastrul de specialitate in domeniile: agricol, forestier, apelor, industrial, extractiv, imobiliar-edilitar, transporturilor rutiere, feroviare, navale, aeriene, turismulul, zonelor protejate naturale si construite, celor cu risc ridicat de calamitati naturale ori supuse poluarii si degradarii si altele.
Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica a bunurilor imobile sub aspect tehnic si economic, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si a datelor de baza din cadastrul general, privind suprafata, categoria de folosinta si proprietarul.
Titularii cadastrelor prevazute la alin. 1 executa, in functie de domenbul specific de activitate, lucrari geodezice, topografice, fotogrammetrice, cartografice si altele pentru satisfacerea nevoilor proprii. Titularii cadastrelor de specialitate, cu exceptia Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Roman de Informatii, vor pune, cu titlu gratuit, la dispozitia Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie datele cerute pentru alcatuirea si actualizarea cadastrului.
CAPITOLUL II- Organizarea activitatii de cadastru
Art. 5.
Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie are urmatoarele atributii principale:
a) organizeaza, conduce, indruma si controleaza executarea lucrarilor de geodezie, topografie, fotogrammetrie, teledetectie, cadastru si cartografie la nivelul intregii tari;
b) elaboreaza norme, promoveaza tehnici, procedee si metodologii de specialitate conform progreselor stiintifice si tehnice in domeniul cadastrului;
c) autorizeaza persoanele fizice si juridice care pot executa lucrari tehnice de cadastru;
d) organizeaza fondul national de geodezie si cartografie, precum si banca de date a sistemului unitar de cadastru;
e) asigura, in conditiile legii, in colaborare cu Ministerul Apararii Nationale, executarea, completarea, modernizarea si mentinerea in stare de utilizare a retelei geodezice nationale;
f) avizeaza continutul topografic al hartilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor si al altor documente cartografice necesare uzului public;
g) pune la dispozitia autoritatilor publice si a altor institutii interesate, in conditiile legii, situatii statistice de sinteza privind terenurile si constructiile;
h) indeplineste sarcinile ce rezulta din angajamentele internationale in domeniul sau de activitate.
Art. 6.
Oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie realizeaza, la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, atributiile prevazute la art. 5 lit. a), f) si g) din prezenta lege.
Receptia lucrarilor tehnice de cadastru, executate de persoanele fizice si juridice autorizate in conditiile art. 5 lit. c), se realizeaza de catre oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie.
In cadrul oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie se organizeaza si functioneaza baza de date a cadastrului.
Art. 7.
Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii executa, cu mijloace proprii, lucrari de cadastru, geodezice, gravimetrice, topografice, fotogrammetrice si cartografice necesare apararii tarii si pastrarii ordinii publice, precum si altor nevoi proprii, conform normelor tehnice ale Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
Art. 8.
Datele geodezice si cartografice interesand apararea tarii si ordinea publica se pastreaza, dupa caz, de catre Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii.
Art. 9.
Finantarea activitatii Oficiului National de Cadastru Geodezie si Cartografie, a institutiilor din subordinea sa si a cadastrelor de specialitate ale ministerelor si altor institutii centrale de stat se asigura de la bugetul de stat. Finantarea cadastrelor de specialitate ale regiilor autonome, societatilor comerciale si altor persoane juridice se realizeaza prin mijloace financiare proprii.
CAPITOLUL lll- Realizarea, intretinerea si avizarea lucrarilor de cadastru
Art. 10.
Functia tehnica a cadastrului general se realizeaza prin determinarea, pe baza de masuratori, a pozitiei configuratiei si marimii suprafetelor terenurilor pe destinatii, categorii de folosinta si pe proprietari, precum si ale constructiilor.
In cadrul functiei economice a cadastrului general se evidentiaza destinatia, categoriile de folosinta a parcelelor, precum si elementele necesare stabilirii valorii economice a bunurilor imobile.
Functia juridica a cadastrului general se realizeaza prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate si prin publicitatea imobiliara.
Art. 11.
La nivelul unitatilor administrativ-teritoriale - comuna, oras si municipiu - lucrarile tehnice de cadastru constau in:
a) stabilirea, potrivit legii, si marcarea pe teren, prin borne, a hotarelor unitatii administrativ-teritoriale respective;
b) marcarea pe teren, prin borne, a limitei intravilanului localitatilor, potrivit legii;
c) identificarea bunurilor imobile pe baza actelor de proprietate sau, in lipsa acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar; masurarea tuturor parcelelor de teren din cuprinsul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, specificandu-se destinatia, categoria de folosinta si proprietarul sau, dupa caz, posesorul acestora. Pentru terenurile ocupate de constructii, curti, precum si pentru terenurile cu alte destinatii, situate in intravilan sau in extravilan, se vor specifica, pe baza datelor furnizate de cadastrele de specialitate, categoriile de folosinta a terenurilor, incadrarea acestora pe zone in cadrul localitatii, respectiv pe clase de calitate;
d) inregistrarea litigiilor de hotare, in cazul neintelegerilor intre proprietarii si/sau posesorii invecinati;
e) masuratori pentru realizarea si actualizarea planurilor cadastrale.
Delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale comunelor, oraselor si municipiilor, precum si limitele intravilanelor localitatilor se vor face, potrivit legii, de catre comisia stabilita in acest scop prin ordinul prefectului. Din comisie vor face parte primarul, secretarul consiliului local, delegatul oficiului judetean de cadastru, geodezie si cartografie si, dupa caz, delegatul directiei generale amenajarea teritoriului si urbanism.
Art. 12.
Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se vor intocmi la nivelul comunelor, oraselor si municipiilor, sunt:
a) registrul cadastral al parcelelor;
b) indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;
c) registrul cadastral al proprietarilor;
d) registrul corpurilor de proprietate;
e) fisa centralizatoare, partida cadastrala pe proprietari si pe categorii de folosinta;
f) planul cadastral.
Detinatorii de bunuri imobile sunt obligati sa permita accesul specialistilor pentru executarea lucrarilor de cadastru, sa admita, in conditiile legii, amplasarea, pe sol sau pe constructii, a semnelor si semnalelor geodezice si sa asigure zonele de protectie a acestora.
Baza de date poate fi redactata si arhivata si sub forma de inregistrari, pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automata a datelor, cu efect juridic echivalent.
Primarii localitatilor au obligatia sa asigure delegatilor cadastrali birouri, spatii de cazare contra cost, sprijin in angajarea sezoniera a personalului auxiliar pentru efectuarea masuratorilor pe teren si sa instiinteze, prin afisare sau prin alte mijloace de publicitate, pe proprietarii de bunuri imobile sa permita accesul specialistilor pentru executarea lucrarilor de cadastru sau, dupa caz, sa se prezinte personal sau prin mandatari pentru a da lamuriri privitoare la identificarea si marcarea limitelor proprietatilor. Daca proprietarii sau mandatarii acestora nu se prezinta, marcarea si identificarea limitelor se pot face si in lipsa acestora.
Dupa finalizarea lucrarilor de teren, pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala, datele obtinute se prelucreaza, se inregistreaza in documentele tehnice ale cadastrului si se introduc in baza de date cadastrale. Datele definitorii ale fiecarei parcele se aduc la cunostinta proprietarilor.
Contestatiile cu privire la exactitatea datelor comunicate pot fi prezentate de proprietari in scris, in termen de 60 de zile de la comunicare, oficiului judetean de cadastru, geodezie si cartografie. Cei nemultumiti de modul de solutionare a contestatiilor de catre oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie pot face plangere la instanta judecatoreasca competenta, conform legii.
Art. 13.
Planul cadastral contine reprezentarea grafica a datelor din registrele cadastrale, referitoare la terenurile si constructiile din cadrul unitatilor administrativ-teritoriale - comune, orase si municipii - si se pastreaza la oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie.
Registrele si planurile cadastrale vor sta la baza completarii sau, dupa caz, a intocmirii evidentei privind publicitatea imobiliara. O copie a acestora se pastreaza la biroul de carte funciara.
Planurile si registrele cadastrale se tin la zi, in concordanta cu situatia de pe teren, in baza cererilor si comunicarilor facute potrivit legii, precum si prin intretinerea lucrarilor de cadastru, cu o periodicitate de cel mult 6 ani, cand se va parcurge in mod obligatoriu intregul teritoriu administrativ si se va confrunta continutul planurilor si al registrelor cadastrale cu situatia reala din teren si se vor inregistra toate elementele modificatoare.
Studiile pedologice necesare elaborarii partii economice a cadastrului de specialitate se actualizeaza cu o periodicitate de 10 ani, iar cele agrochimice cu o periodicitate de 4 ani. Pe parcelele de teren unde s-au executat lucrari de imbunatatiri funciare sau au avut loc procese de degradare ori de poluare a solului, actualizarea se poate face ori de cate ori este cazul.
Actualizarea cadastrelor de specialitate prevazute in prezenta lege se face conform specificului fiecarui domeniu in parte.
Art. 14.
In cadrul functiei economice a cadastrului general se evidentiaza valoarea economica a bunurilor imobile, potrivit legii.
Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si oficiile judetene din subordinea sa, precum si titularii cadastrelor de specialitate au obligatia de a furniza organelor Ministerului Finantelor evidentele necesare impunerii contribuabililor.
Art. 15.
Completarea, modernizarea si mentinerea in stare de utilizare a retelei geodezice nationale necesare intocmirii si tinerii la zi a planurilor cadastrale si hartilor topografice se realizeaza de catre unitati specializate, sub coordonarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
Art. 16.
In lucrarile de cadastru general terenurile se impart din punct de vedere al destinatiei si al categoriei de folosinta, conform prevederilor legale.
Art. 17.
Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie este imputernicit sa execute, direct sau prin persoane autorizate, lucrari tehnice privind comasarile, parcelarile, schimburile de terenuri si rectificarile de hotar dintre unitatile administrativ-teritoriale, altele decat cele stabilite in competenta oficiilor de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol prin Legea fondului funciar nr. 18/1991.
Operarea acestora in planurile si registrele cadastrale se realizeaza de catre oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie.
Art. 18.
Unitatile de specialitate sau, dupa caz, agentii economici care detin sau executa, pentru nevoile proprii, planuri topografice utilizabile si la lucrarile de cadastru general sunt obligate sa puna la dispozitie gratuit oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie copiile de pe acestea sau, dupa caz, planurile originale pe termen determinat.
Art. 19.
Modul de avizare si de receptie a lucrarilor de cadastru general se stabileste de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
Titlul ll- Publicitatea imobiliara
CAPITOLUL l- Evidenta cadastral-juridica
Art. 20.
Publicitatea imobiliara intemeiata pe sistemul de evidenta al cadastrului general are ca obiect inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeasi localitate. Ea se efectueaza de catre birourile de carte funciara ale judecatoriilor, pentru imobilele situate in raza teritoriala de activitate a acestora.
Unul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localitati, apartinand aceluiasi proprietar, formeaza corpul de proprietate ce se inscrie in cartea funciara.
Mai multe corpuri de proprietati, de pe teritoriul aceleiasi localitati, apartinand unui proprietar, formeaza partida sa cadastrala ce se inscrie in aceeasi carte funciara.
Cartile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati alcatuiesc, impreuna, registrul cadastral de publicitate imobiliara al acestui teritoriu, ce se tine de catre biroul de carte funciara al judecatoriei in a carei raza teritoriala de activitate este situat bunul respectiv.
Acest registru se intregeste cu un registru special de intrare, cu planul de identificare a imobilelor, cu repertoriul imobilelor, indicand numarul cadastral al parcelelor si numarul de ordine al cartilor funciare in care sunt inscrise, cu un index alfabetic al proprietarilor si cu o mapa in care se vor pastra cererile de inscriere, impreuna cu un exemplar al inscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse inscrierii.
Art. 21.
Cartea funciara este alcatuita din titlu, indicand numarul ei si numele localitatii in care este situat imobilul, precum si din trei parti:
A.Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde:
a) numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui imobil;
b) suprafata terenului, categoria de folosinta si, dupa caz, constructiile;
c) amplasamentul si vecinatatile;
d) valoarea impozabila.
B. Partea a II-a, referitoare la inscrierile privind dreptul de proprietate, care cuprinde:
a) numele proprietarului;
b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum si mentionarea inscrisului pe care se intemeiaza acest drept;
c) stramutarile proprietatii;
d) servitutile constituite in folosul imobilului;
e) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la proprietate;
f) orice modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face in titlu, in partea I sau a ll-a a cartii funciare, cu privire la inscrierile facute.
C.Partea a III-a, referitoare la inscrierile privind dezmembramintele dreptului de proprietate si sarcini, care va cuprinde:
a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, servitutile in sarcina fondului aservit, ipoteca si privilegiile imobiliare, precum si locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani;
b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parte;
c) sechestrul, urmarirea imobilului sau a veniturilor sale;
d) orice modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face cu privire la inscrierile facute in aceasta parte.
Datele din cartea funciara pot fi redate si arhivate si sub forma de inregistrari pe microfilme si pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automata a datelor. Acestea au aceleasi efecte juridice si forta probatoare echivalenta cu inscrisurile in baza carora au fost redate.
Art. 22.
Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor inscrie in cartea funciara pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis in mod valabil.
Radierea inscrierii dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale se va face in temeiul actului care exprima consimtamantul titularului la stingerea lor, cu exceptia drepturilor care se sting la implinirea termenului mentionat in inscriere sau a drepturilor viagere care se sting prin moartea titularului lor.
Hotararea judecatoreasca, definitiva si irevocabila, sau, in cazuri anume prevazute de lege, decizia autoritatii administrative va inlocui actul prevazut la alin. 1 si 2.
Art. 23.
Modificarea continutului unui drept ce greveaza un drept real imobiliar se inscrie, daca legea nu dispune altfel, potrivit regulilor stabilite pentru dobandirea si stingerea drepturilor reale.
Art. 24.
Inscrierea unui drept se poate efectua numai:
a) impotriva aceluia care, la inregistrarea cererii sale, era inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza sa fie facuta;
b) impotriva aceluia care, inainte de a fi inscris, si-a grevat dreptul, daca amandoua inscrierile se cer deodata.
Art. 25.
Daca mai multe persoane si-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil, iar inscrierile nu s-au facut, cel din urma indreptatit va putea cere inscrierea dobandirilor succesive o data cu aceea a dreptului sau, dovedind prin inscrisuri originale intreg sirul actelor juridice pe care se intemeiaza inscrierile.
Art. 26.
Tnscrierile intemeiate pe obligatiile defunctului se vor putea face si dupa ce dreptul mostenitorului a fost inscris, in masura in care se dovedeste ca mostenitorul este tinut de aceste obligatii.
Art. 27.
Inscrierile in cartea funciara devin opozabile fata de terti de la data inregistrarii cererii.
Ordinea inregistrarii cererii va determina rangul inscrierii.
Art. 28.
Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale sunt opozabile fata de terti, fara inscrierea in cartea funciara cand provin din succesiune, accesiune, vanzare silita si uzucapiune. Aceste drepturi se vor inscrie, in prealabil, daca titularul intelege sa dispuna de ele.
In aceleasi conditii sunt opozabile fata de terti si drepturile reale dobandite de stat si de orice persoana, prin efectul legii, prin expropriere sau prin hotarari judecatoresti.
Art. 29.
Cel care a transmis sau a constituit, in folosul altuia, un drept real asupra unui imobil, este obligat sa predea inscrisul translativ sau constitutiv al dreptului, pentru inscrierea in cartea funciara, daca acest inscris este in posesia sa si este singurul exemplar doveditor, afara de cazul in care s-a procedat, din oficiu, la inscriere.
In cazul in care cel obligat refuza predarea inscrisului, se va cere instantei judecatoresti sa dispuna inscrierea.
Art. 30.
Dobanditorul anterior poate cere instantei judecatoresti sa acorde inscrierii sale rang preferential fata de inscrierea efectuata la cererea unui tert, care a dobandit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea-credinta la data incheierii actului.
Art. 31.
Inscrierea provizorie in cartea funciara se face in cazul dobandirii unor drepturi afectate de o conditie suspensiva sau daca hotararea judecatoreasca pe care se intemeiaza nu este definitiva si irevocabila.
Art. 32.
Inscrierea provizorie devine opozabila tertilor cu rangul determinat de cererea de inscriere, sub conditie si in masura justificarii ei.
Justificarea unei inscrieri provizorii isi intinde efectul asupra tuturor inscrierilor care s-au facut conditionat de justificarea ei; nejustificarea unei inscrieri provizorii atrage, la cererea celui interesat, radierea ei si a tuturor inscrierilor care s-au facut conditionat de justificarea acesteia.
Art. 33.
Daca in cartea funciara s-a inscris un drept real, in conditiile prezentei legi, in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista in folosul ei, daca a fost dobandit sau constituit cu buna-credinta, cat timp nu se dovedeste contrariul.
Daca un drept s-a radiat din cartea funciara, se prezuma ca acel drept nu exista.
Art. 34.
Cuprinsul cartilor funciare se considera exact, in folosul acelei persoane care a dobandit, prin act juridic cu titlu oneros, un drept real, daca in momentul dobandirii dreptului n-a fost inscrisa in cartea funciara vreo actiune prin care se contesta cuprinsul ei sau daca nu a cunoscut, pe alta cale, aceasta inexactitate.
Art. 35.
In cazul in care cuprinsul cartii funciare nu corespunde, in privinta inscrierii, cu situatia juridica reala, se poate cere rectificarea acesteia.
Prin rectificare se intelege radierea, indreptarea sau mentionarea inscrierii oricarei operatiuni, susceptibila a face obiectul unei inscrieri in cartea funciara.
Art. 36.
Orice persoana interesata poate cere rectificarea inscrierilor din cartea funciara, daca printr- o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila s-a constatat ca:
1.inscrierea sau actul in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea nu a fost valabil;
2.dreptul inscris a fost gresit calificat;
3. nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea;
4.inscrierea din cartea funciara nu mai este in concordanta cu situatia reala actuala a imobilului.
Art. 37.
Actiunea in rectificare, sub rezerva prescriptiei dreptului material la actiunea in fond, va fi imprescriptibila.
Fata de tertele persoane care au dobandit cu buna-credinta un drept real prin donatie sau legat, actiunea in rectificare nu se va putea porni decat in termen de 10 ani, socotiti din ziua cand s-a inregistrat cererea lor de inscriere, cu exceptia cazului in care dreptul material la actiunea in fond nu s-a prescris mai inainte.
Art. 38.
Actiunea in rectificare, intemeiata pe prevederile art. 36 pct. 1-4, isi va produce efectele fata de tertele persoane care si-au inscris vreun drept real, dobandit cu buna-credinta si prin act juridic cu titlu oneros, intemeindu-se pe cuprinsul cartii furiciare.
Termenul va fi de 3 ani socotiti de la inregistrarea cererii pentru inscrierea dreptului a carui rectificare se cere.
Art. 39.
Hotararea prin care s-a admis rectificarea unei inscrieri nu va fi opozabila persoanelor impotriva carora actiunea nu a fost admisa.
Daca actiunea in rectificare a fost inscrisa in cartea funciara, hotararea judecatoreasca va fi opozabila si tertelor persoane care au dobandit dreptul dupa inscriere.
Art. 40.
Actele si faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea si capacitatea persoanelor in legatura cu imobilele cuprinse in cartea funciara, vor putea fi inscrise la cerere, cu efect de informare pentru terte persoane.
Art. 41.
Proprietarul unui imobil poate cere ca intentia sa de a instraina sau de a ipoteca sa fie inscrisa, aratand, in acest din urma caz, suma ce urmeaza sa se garanteze prin ipoteca.
Daca se savarseste instrainarea sau ipotecarea, dreptul inscris va avea rangul inscrierii intentiei.
Art. 42.
Inscrierea intentiei de a instraina sau de a ipoteca isi pierde efectul prin trecerea unui termen de doua luni de la data inregistrarii cererii.
Anul, luna si ziua in care inscrierea isi pierde efectul vor fi aratate atat in inscriere, cat si in incheierea care a ordonat-o.
Art. 43.
Orice persoana interesata va putea cerceta cartea funciara si celelalte evidente care alcatuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliara, cu exceptia evidentelor care privesc siguranta nationala.
La cerere, se vor elibera extrase, certificate sau copii legalizate de pe cartile funciare, cu plata taxelor legale.
Nici o autoritate nu va putea cere trimiterea originalului cartii funciare sau a planurilor de identificare a imobilelor.
Mapa inscrisurilor privind inscrierea atacata va putea fi ceruta de catre instanta judecatoreasca.
Art. 44.
Corpul de proprietati constituit prin inscrierile in cartea funciara se va putea modifica prin alipiri, daca mai multe parcele se unesc intr-un singur corp sau daca se adauga o noua parcela la un corp de proprietate ori se mareste intinderea unei parcele.
De asemenea, corpul de proprietate se modifica si prin dezlipiri, daca se desparte o parcela de un corp sau se micsoreaza intinderea unei parcele. Dezlipirea unei parcele sau a unei parti dintr-o parcela, care face parte dintr-un corp de proprietate, se face impreuna cu sarcinile care o greveaza. Parcela care este grevata cu sarcini nu poate fi alipita la un alt corp de proprietate, ci va forma, in caz de dezlipire, un corp de proprietate separat.
Art. 45.
In caz de alipire sau dezlipire, se vor efectua transcrieri, daca o parcela trece dintr-o carte funciara in alta, sau reinscrieri, daca, dezlipindu-se o parcela, aceasta se va trece in aceeasi carte funciara ca un corp de proprietate de sine statator sau ca o parcela a unui alt corp de proprietate.
Daca se transcrie o parte din parcela intr-o alta carte funciara, restul se inscrie in vechea carte funciara, cu mentionarea noului numar si a intinderii, iar daca toate parcelele inscrise intr-o carte funciara au fost transcrise, aceasta se va inchide si nu va mai putea fi redeschisa pentru noi inscrieri.
Art. 46.
In cazul proprietatii imobiliare comune ori in indiviziune vor fi inscrisi in aceeasi carte funciara toti proprietarii. In ceea ce priveste proprietatea indiviza, se va indica cota fiecarui coproprietar.
Art. 47.
Daca o constructie face obiectul proprietatii pe etaje sau pe apartamente, se va intocmi o carte funciara colectiva pentru intreaga constructie si cate o carte funciara individuala pentru fiecare etaj sau apartament avand proprietari diferiti.
Imobilul va fi indicat in cartea funciara colectiva cu un numar de parcele nefractionat. In cartile funciare individuale, fiecare etaj sau apartament se va indica cu un numar fractionat, al carui numarator va fi numarul de parcela aratat in cartea funciara colectiva, iar numitorul va fi, dupa caz, numarul etajului sau al apartamentului.
Inscrierile care privesc intreaga cladire se vor face in ambele carti funciare.
Art. 48.
Imobilele ce apartin domeniului public si domeniului privat al statului sau, dupa caz, al unitatii administrativ-teritoriale, se vor inscrie in registrul de publicitate special al unitatii administrativ-teritoriale pe care sunt situate.
Registrele de publicitate se tin de catre biroul de carte funciara al judecatoriei.
CAPITOLUL II- Procedura de inscriere in cartea funciara
Art. 49.
Cererea de inscriere in cartea funciara se va depune la biroul de carte funciara al judecatoriei si va fi insotita de inscrisul original sau de copia legalizata de pe acesta, prin care se constata actul sau faptul juridic a carui inscriere se cere. Copia legalizata se va pastra in mapa biroului de carte funciara.
In cazul hotararii judecatoresti, se va prezenta o copie legalizata, cu mentiunea ca este definitiva si irevocabila.
Cererile de inscriere se vor inregistra de indata in registrul de intrare, cu mentionarea datei si a numarului care rezulta din ordinea cronologica a depunerii lor.
Daca mai multe cereri au fost depuse deodata la acelasi birou de carte funciara, drepturile de ipoteca si privilegiile vor avea acelasi rang, iar celelalte drepturi vor primi numai provizoriu rang egal, urmand ca prin judecata sa se hotarasca asupra rangului si asupra radierii incheierii nevalabile.
Art. 50.
In cazul in care judecatorul de la biroul de carte funciara admite cererea, dispune inscrierea prin incheiere, daca inscrisul indeplineste urmatoarele conditii:
a) cerintele de validitate a actului juridic;
b) are deplina putere doveditoare;
c) indica numele partilor;
d) individualizeaza imobilul cu numarul de parcela;
e) este insotit de o traducere legalizata, daca nu este intocmita in limba romana.
Incheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numarului parcelei si a cartii funciare, precum si a partii cartii funciare in care urmeaza a se face inscrierea.
In cazul in care identificarea cadastrala a parcelei nu este posibila, pe baza datelor existente, vor fi folosite schite de plan vizate de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie.
Art. 51.
Daca se constata ca cererea de inscriere in cartea funciara nu intruneste conditiile legale, se va respinge printr-o incheiere motivata. Despre respingerea cererii se va face mentiune in registrul de intrare, in dreptul inregistrarii acesteia.
Dispozitiile alineatului precedent se aplica si in cazul cererilor de radiere.
Art. 52.
Incheierea se comunica celui care a cerut inscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum si celorlalte persoane interesate potrivit mentiunilor din cartea funciara, cu privire la imobilul in cauza, in termen de 20 de zile de la pronuntarea incheierii, dar nu mai tarziu de 60 de zile de la data inregistrarii cererii.
lncheierea este supusa cailor ordinare de atac; cererea de apel se depune la biroul de carte funciara si se inscrie in cartea funciara.
in cazul in care se va declara si recurs, cererea de inscriere respectiva se va comunica biroului de carte funciara pentru inscriere.
Hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila se comunica, din oficiu, biroului de carte funciara, de catre instanta care s-a pronuntat ultima asupra fondului.
Art. 53.
Inscrierile si radierile efectuate in cartile funciare nu pot fi rectificate decat pe baza hotararii instantei judecatoresti ramase definitiva si irevocabila.
Prevederile art. 52 se vor aplica in mod corespunzator.
Art. 54.
In cazul in care o carte funciara urmeaza a fi intocmita ori completata prin inscrierea unui imobil care nu a fost cuprins in nici o alta carte funciara, precum si in cazul in care o carte funciara a fost distrusa, pierduta ori a devenit nefolosibila, in total sau in parte, din diferite cauze, intocmirea, completarea si reconstituirea, dupa caz, se vor face de catre judecatorul de la biroul de carte funciara, la cerere sau din oficiu, cu acordul celor interesati, pe baza unei incheieri. In acest scop se vor folosi toate inscrisurile privitoare la imobilele in cauza pentru identificarea parcelelor si a suprafetelor, precum si situatia dreptului de proprietate, schita de plan, constatari la fata locului sau, dupa caz, inregistrarile dupa microfilme si pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automata a datelor.
Incheierea poate fi atacata, dupa caz, in conditiile art. 52 alin. 2.
Art. 55.
Erorile materiale savarsite cu prilejul inscrierilor sau radierilor se pot indrepta, prin incheiere motivata, de catre judecatorul de la biroul de carte funciara, la cerere sau din oficiu, cu sau fara citarea partilor. Aceasta incheiere se va comunica partii care nu a fost prezenta.
In acest caz se vor aplica, prin asemanare, dispozitiile art. 38-40.
Art. 56.
Notarul public care a intocmit un act prin care se transmite, se modifica, se constituie sau se stinge un drept real imobiliar este obligat sa ceara, din oficiu, inscrierea in cartea funciara. in acest scop, va trimite cererea de inscriere a acestui act, in ziua intocmirii lui sau cel mai tarziu a doua zi, la biroul de carte funciara al judecatoriei in a carei raza de activitate se afla imobilul, in afara de cazul in care partea interesata si-a rezervat dreptul de a face diligentele necesare pentru inscriere.
Instanta judecatoreasca va transmite, in termen de 3 zile, hotararea ramasa definitiva si irevocabila, constitutiva sau declarativa asupra unui drept real imobiliar, la biroul de carte funciara al judecatoriei in a carei raza de activitate se afla imobilul.
Instanta judecatoreasca nu va trece la dezbaterea in fond a actiunii privind desfiintarea actului juridic supus inscrierii, daca acesta nu a fost inscris, in prealabil, pentru informare, in cartea funciara.
Art. 57.
Ministerul Justitiei organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de publicitate a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor, printr-un compartiment de specialitate.
TITLUL III-Dispozitii tranzitorii, sanctiuni si dispozitii finale
Capitolul I-Dispozitii tranzitorii
Art. 58.
inscrierile facute in conformitate cu actele normative in vigoare in registrul de transcriptiuni si inscriptiuni, in cartile funciare si in cartile de publicitate funciara, inainte de data intrarii in vigoare a prezentei legi, isi vor produce si dupa aceasta data efectele prevazute, cu exceptia cazurilor in care drepturile de proprietate si celelalte drepturi reale au fost afectate in orice mod prin efectul legii.
Toate documentele de evidenta si publicitate imobiliara se preiau si se conserva de catre birouriie de carte funciara ale judecatoriilor in a caror raza de activitate se afla imobilele, in termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Executarea silita imobiliara va urma dispozitiile Codului de procedura civila si pentru actele de executare incepute potrivit Legii LX din anul 1881, cu modificarile aduse prin Legea 54 din anul 1912.
Art. 59.
Actul juridic privind constituirea sau transmiterea unui drept imobiliar, valabil, incheiat anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, netranscris in registrul de transcriptiuni si inscriptiuni ori, dupa caz, neinscris in cartea funciara, isi produce efectele la data inscrierii in cartea funciara, potrivit regimului juridic la data incheierii lui. Actul sub semnatura privata, valabil incheiat, va fi luat in considerare, daca are data certa anterioara intrarii in vigoare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Art. 60.
Actiunile introduse in temeiul art. 22, 23, 27, 28 si 34-40 din Decretul-lege 115/27-04-1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare, aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se vor solutiona potrivit dispozitiilor legale sus-mentionate. Hotararile judecatoresti definitive, prin care s-au admis aceste actiuni, vor fi inscrise in cartea funciara.
Art. 61.
Actele si faptele juridice privind terenurile si constructiile situate pe un teritoriu administrativ pentru care nu s au definitivat documentele cadastrului general se vor inscrie cu caracter nedefinitiv, in cate o carte funciara, urmand ca inscrierea definitiva sa fie efectuata la punerea in aplicare a cadastrului general si pe acel teritoriu. In aceleasi conditii se vor inscrie si titlurile de proprietate emise in temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991. La cererea de inscriere se va atasa schita de plan a terenului sau a constructiei la care se refera inscrierea, intocmita de un cadru tehnic de specialitate autorizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie. Schita de plan va cuprinde configuratia parcelelor de teren sau a constructiilor, suprafetele, categoriile de folosinta, caracteristicile calitative ale terenului, elementele pentru precizarea locului unde este situat imobilul, data intocmirii si numele celui care a intocmit schita.
Masuratorile cadastrale efectuate in cadrul actiunilor de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 si evidentiate ca atare in documentele cadastrale si in titlurile de proprietate se preiau ca date definitive ale cadastrului pentru teritoriul administrativ respectiv, daca acestea corespund normelor metodologice de cadastru elaborate de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
Lucrarile tehnice de cadastru vor sta la baza eliberarii titlurilor de proprietate, emise in baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, acolo unde acestea n-au fost intocmite si inmanate.
Art. 62.
Modul de inscriere in evidentele cadastrale a bunurilor imobile apartinand Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Roman de Informatii se va stabili de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, impreuna cu aceste organe.
Art. 63.
Daca se constata unele diferente intre suprafetele inscrise in actele de proprietate si situatia reala din teren, rezultata din masuratorile executate pentru intocmirea cadastrului general, consiliile locale vor instiinta pe proprietarii interesati.
Plusurile si minusurile de teren de pe aceeasi unitate administrativ-teritoriala se compenseaza intre proprietarii in cauza.
Plusurile si minusurile de teren se stabilesc de catre persoanele autorizate care efectueaza masuratorile si se comunica celor in cauza si primarilor.
Art. 64.
Orice neintelegeri cu privire la identificarea si masurarea parcelelor de teren, precum si cu privire la proprietarii acestora, se vor solutiona de catre instantele judecatoresti.
Art. 65.
Ministerul Justitiei va intocmi, pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor.
CAPITOLUL ll- Sanctiuni
Art. 66.
Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni:
a) folosirea, in documente oficiale, a altor date cu privire la proprietari, terenuri sau constructii decat cele inscrise in documentele cadastrului;
b) refuzul proprietarilor imobilelor de a permite accesul personalului de specialitate pentru executarea lucrarilor de cadastru, a celor geodezice, topografice si fotogrammetrice;
c) refuzul de a pune la dispozitia organelor cadastrale a bazei topografice si a altor date, precum si a documentelor necesare lucrarilor de cadastru de catre cei care le detin, cu exceptia Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe si Serviciului de Protectie si Paza;
d) publicarea sau difuzarea de materiale cartografice de orice fel, fara avizul Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si al ministerelor interesate, care executa lucrari de cadastru de specialitate.
Faptele prevazute la lit. a) si b) se sanctioneaza cu amenda de la 400.000 la 750.000 lei, iar cele prevazute la lit. c) si d) cu amenda de la 750.000 la 1.500.000 lei.
Amenzile se aplica persoanelor fizice si juridice.
Art. 67.
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac prin proces-verbal incheiat de persoane imputernicite de ministerele care executa astfel de lucrari, de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie sau de primari, precum si de ofiterii si subofiterii de politie.
Contraventiilor prevazute in prezenta lege le sunt aplicabile dispozitiile Legii 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
Degradarea sau distrugerea bornelor, reperelor, marcilor de nivelment si a semnalelor geodezice din reteaua nationala, amplasate pe sol sau pe cladiri, sau impiedicarea unor masuri de conservare a acestor bunuri, constituie infractiune de distrugere si se pedepseste potrivit prevederilor art. 217 din Codul penal.
De asemenea, constituie infractiune de tulburare de posesie si se pedepseste potrivit prevederilor art. 220 din Codul penal infiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare a limitelor de zona a caii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, cailor navigabile, delimitarilor silvice, geologice si miniere, fara aprobarea prevazuta de lege.
CAPITOLUL lll- Dispozitii finale
Art. 68.
In termen de 90 de zile de la data definitivarii lucrarilor de cadastru pe o unitate administrativ-teritoriala - comuna, oras sau municipiu -, oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie va transmite birourilor de carte funciara ale judecatoriilor evidenta privind partidele cadastrale ale tuturor proprietarilor de pe teritoriul fiecarei localitati din circumscriptia acestora, in vederea intocmirii cartilor funciare ale imobilelor.
Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie si birourile de carte funciara de pe langa judecatorii realizeaza, pastreaza si asigura conservarea copiilor de siguranta de pe documentele de cadstru, geodezie, cartografie si publicitate imobiliara, inclusiv de pe microfilme sau alte suporturi.
Art. 69.
Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Organizarea Teritoriului se reorganizeaza in Institutul de Cadastru si Organizarea Teritoriului Agricol, ca institutie publica cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
Oficiile de cadastru si organizarea teritoriului judetene si al municipiului Bucuresti se reorganizeaza in oficii de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol, ca institutii publice cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
Modul de organizare si de functionare si atributiiie institutiilor prevazute la alin. 1 si 2, precum si nivelul de salarizare si statutul personalului acestora se vor stabili prin hotarare a Guvernului in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Patrimoniul, personalul si resursele materiale necesare institutiilor prevazute la art. 3, 21 si 68 se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in raport cu atributiile ce revin fiecaruia.
Art. 70.
Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, impreuna cu ministerele care raspund de cadastrele de specialitate, si Ministerul Justitiei vor stabili, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, metodologia privind evidenta cadastrala tehnica, economica si juridica, inscrierea actelor si faptelor juridice referitoare la imobile.
Autoritatile administratiei publice locale vor asigura institutiilor si birourilor de carte funciara, prevazute in prezenta lege, spatiile necesare desfasurarii activitatii acestora.
Art. 71.
Informatiile din cadastrul general si publicitatea imobiliara, precum si din cadastrele de specialitate reprezinta bun proprietate publica a statului si sunt accesibile, contra cost, persoanelor fizice si juridice, cu exceptia cazurilor privind siguranta nationala sau alte cazuri reglementate potrivit prevederilor legale.
Sistemul informational al cadastrului si publicitatii imobiliare se va integra in Sistemul National de Informatizare al Romaniei.
Art. 72.
Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.
La data finalizarii lucrarilor cadastrale si a registrelor de publicitate imobiliara pentru intreg teritoriul administrativ al unui judet isi inceteaza aplicabilitatea, pentru judetul respectiv, urmatoarele dispozitii legale:
- art. 1.801, 1.802 si 1.816 -1.823 din Codul civil;
- art. 710 - 720 din Codul de procedura civila, cu exceptia prevederilor referitoare la amanet;
- Decretul-lege 115/27-04-1938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la cartile funciare, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27-04-1938, cu modificarile ulterioare;
- Legea 242 din 12-07-1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii din vechiul regat in carti de publicitate funciara, publicata in Monitorul Oficial nr. 157 din 12-07-1947, cu modificarile ulterioare;
- Decretul 2.142/12-06-1930 pentru functionarea cartilor funduare centrale pentru caile ferate si canaluri;
- Legea LX din anul 1881 privitoare la executarea silita imobiliara, cu modificarile ulterioare.
Dupa definitivarea cadastrului la nivelul intregii tari, se abroga:
- art. 1.801, 1.802 si 1.816 - 1.823 din Codul civil;
- art. 710 - 720 din Codul de procedura civila, cu exceptia prevederilor referitoare la amanet;
- Decretul-lege 115 din 27-04-1938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la cartile funciare, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27-04-1938, cu modificarile ulterioare:
- Legea 242 din 12-07-1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii din vechiul regat in carti de publicitate funciara, publicata in Monitorul Oficial nr. 157 din 12-07-1947, cu modificarile ulterioare;
- Decretul 2.142 din 12-06-1930 pentru functionarea cartilor funduare centrale pentru caile ferate si canaluri;
- Legea LX din anul 1881 privitoare la executarea silita imobiliara, cu modificarile ulterioare.
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
- art. 37-43 din Legea fondului funciar nr. 59 din 29-10-1974, publicata in B.Of. 138/05-11-1974, cu modificarile ulterioare;
- anexa 1 la Decretul 146/1985 privind infiintarea colectivelor de lucrari cadastrale;
- Decretul 305/15-09-1971 privind activitatea geodezica, topofotogrammetrica si cartografica, precum si procurarea, detinerea si folosirea datelor si documentelor rezultate din aceasta activitate, publicat in B.Of. 111/26-09-1971;
- orice alte dispozitii contrare prezentei legi
 
 
 
 

Legea 54/1998 – privind circulatia juridica a terenurilor

 
Legea nr. 54 publicat in M.Of. nr. 102 din data: 03/04/98 
privind circulatia juridica a terenurilor
Art. 1. - Terenurile proprietate privata, indiferent de titularul lor, sunt si raman in circuitul civil. Ele pot fi instrainate si dobandite cu respectarea dispozitiilor din prezenta lege.
Art. 2. - (1) Terenurile situate in intravilan si extravilan pot fi instrainate si dobandite prin acte juridice intre vii, incheiate in forma autentica.
(2) In cazul dobandirii prin acte juridice intre vii, proprietatea funciara a dobanditorului nu poate depasi 200 ha teren agricol in echivalent arabil, de familie. In sensul prezentei legi, prin notiunea familie se intelege sotii si copiii necasatoriti, daca gospodaresc impreuna cu parintii lor.
(3) Incalcarea prevederilor alin. (2) se sanctioneaza cu reductiunea actului juridic pana la limita suprafetei legale.
Art. 3. - (1) Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
(2) Persoanele fizice care au cetatenie romana si domiciliul in strainatate pot dobandi in Romania, prin acte juridice intre vii si prin mostenire, terenuri de orice fel.
(3) Persoanele juridice straine nu pot dobandi terenuri in Romania prin acte juridice intre vii sau pentru cauza de moarte.
(4) In cazul terenurilor ce fac obiectul investitiilor persoanelor fizice sau juridice straine sunt si raman aplicabile dispozitiile legislatiei in vigoare privind regimul juridic al investitiilor straine.
Art. 4. - Instrainarea terenurilor agricole situate in intravilan este libera.
Art. 5. - Instrainarea, prin vanzare, a terenurilor - agricole situate in extravilan se face cu respectarea dreptului de preemptiune al coproprietarilor, al vecinilor ori al arendasilor.
Art. 6. - (1) Vanzatorul va inregistra oferta de vanzare a terenului agricol situat in extravilan la consiliul local in raza caruia este situat terenul.
(2) In aceeasi zi, secretarul unitatii administrativ-teritoriale va afisa oferta, sub semnatura si cu aplicarea stampilei, la sediul primariei. Oferta va cuprinde numele si prenumele vanzatorului, suprafata si categoria de folosinta, precum si locul unde este situat terenul.
Art. 7. - Titularii dreptului de preemptiune, prevazuti la art. 5, trebuie sa se pronunte in scris asupra exercitarii acestuia, in termen de 45 de zile de la data afisarii ofertei de vanzare, in care se va arata si pretul oferit; oferta de cumparare se inregistreaza la primarie.
Art. 8. - In cazul in care, in termenul prevazut la art. 7, isi exercita dreptul de preemptiune mai multi titulari din categoria prevazuta la art. 5, vanzatorul are dreptul de a alege pe unul dintre ofertanti.
Art. 9. - Daca pretul oferit de titularii dreptului de preemptiune din categoriile prevazute la art. 5 nu este convenabil vanzatorului, acesta poate sa vanda terenul oricarei alte persoane.
Art. 10. - Daca in termenul prevazut la art. 7 nici unul dintre titularii dreptului de preemptiune nu si-a manifestat vointa de a cumpara terenul, acesta se vinde liber.
Art. 11. - In fata notarului public, dovada publicitatii prevazute la art. 6 se face cu actul eliberat vanzatorului de catre secretarul unitatii administrativ-teritoriale, dupa expirarea termenului de 45 de zile prevazut la art. 7.
Art. 12. - (1) Schimbul de terenuri intre persoane fizice sau intre persoane juridice private, ori intre persoane fizice si persoane juridice private se face cu acordul partilor contractante, dispozitiile art. 2 alin. (2) ramanand aplicabile.
(2) In toate cazurile de schimb de terenuri, actul de schimb se incheie in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
(3) Terenurile agricole proprietate publica, indiferent de titularul care le administreaza, nu pot face obiectul schimbului.
(4) Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobandeste situatia juridica a terenului inlocuit, cu respectarea drepturilor si a sarcinilor anterior si legal constituite.
Art. 13. - Punerea in posesie a noilor detinatori, in urma schimbului realizat potrivit art. 12 alin. (1), se face de catre delegatul oficiului de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol judetean sau al municipiului Bucuresti, in prezenta partilor contractante sau a reprezentantilor acestora, parti in contractul de schimb, operandu-se in documentele cadastrale si in registrul agricol modificarile survenite.
Art. 14. - (1) Nerespectarea dispozitiilor art. 2 alin. (1) si ale art. 12 alin. (1) si (2) atrage nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare sau, dupa caz, a contractului de schimb, iar nerespectarea dispozitiilor art. 5 si 6 atrage nulitatea relativa a contractului.
(2) Actiunea in constatare a nulitatii poate fi introdusa de catre parti, procuror, primar sau de catre orice persoana interesata.
Art. 15. - (1) Sunt interzise instrainarile, sub orice forma, a terenurilor cu privire la titlul carora exista litigii la instantele judecatoresti, pe tot timpul solutionarii acestor litigii.
(2) Instrainarile incheiate cu incalcarea prevederilor alin. (1) sunt nule. Nulitatea va fi constatata de catre instanta judecatoreasca, la cererea oricarei persoane interesate si a procurorului.
(3) Serviciile de transcriptiuni si inscriptiuni, precum si birourile de carte funciara ale judecatoriilor vor evidentia, in registrele de publicitate, opozitiile de instrainare formulate de partea interesata si, in aceste cazuri, vor refuza eliberarea certificatelor de sarcini necesare autentificarii instrainarilor, solicitate de persoanele care vor sa instraineze.
Art. 16. - Instrainarile realizate sub orice forma, in temeiul prevederilor prezentei legi, nu valideaza titlurile de proprietate ale instrainatorilor, daca anterior instrainarii acestea erau lovite de nulitati absolute, izvorate din incalcarea unor norme imperative ale Legii fondului funciar nr. 18/1991*) si care au fost constatate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.
Art. 17. - Regimul circulatiei juridice a terenurilor cu destinatie forestiera se stabileste prin lege speciala.
Art. 18. - Dispozitiile acestei legi se completeaza cu prevederile legislatiei civile, in masura in care acestea nu sunt contrare prevederilor prezentei legi.
Art. 19. - (1) Prezenta lege intra in vigoare dupa 90 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.
(2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga capitolul V „Circulatia juridica a terenurilor“ (art. 66-73) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comuna din 19 februarie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei

 

Legea 54 din 2 martie 1998 privind circulatia juridica a terenurilor

Publicat in Monitorul Oficial nr. 102 din 4 martie 1998
Emitent: Parlamentul
 
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
 
Art. 1. - Terenurile proprietate privata, indiferentde titularul lor, sunt si raman in circuitul civil. Ele pot fi instrainate si dobandite cu respectarea dispozitiilor din prezenta lege.
 
Art. 2. - (1) Terenurile situate in intravilan si extravilan pot fi instrainate si dobandite prin acte juridice intre vii, incheiate in forma autentica.
 
(2) In cazul dobandirii prin acte juridice intre vii, proprietatea funciara a dobanditorului nu poate depasi 200 ha teren agricol in echivalent arabil, de familie. In sensul prezentei lefi, prin
notiunea familie de intelege sotii si copiii necasatoriti, daca gospodaresc impreuna cu parintii lor.
 
(3) Incalcarea prevederilor alin. (2) se sanctioneaza cu reductia actului juridic pana la limita suprafetei legale.
 
Art. 3. - (1) Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
 
(2) Persoanele fizice care au cetatenia romana si domiciliul in strainatate pot dobandi in Romania, prin acte juridice intre vii si prin mostenire, terenuri de orice fel.
 
(3) Persoanele juridice straine nu pot dobandi terenuri in Romania prin acte juridice intre vii sau pentru cauza de moarte.
 
(4) In cazul terenurilor ce fac obiectul investitiilor persoanelor fizice sau juridice straine sunt si raman aplicabile dispozitiile legislatiei in vigoare privind regimul juridic al investitiilor straine.
 
Art. 4. - Instrainarea terenurilor agricole situate in intravilan este libera.
 
Art. 5. - Instrainarea, prin vanzare, a terenurilor agricole situate in extravilan se face cu respectarea drepturilor de preemtiune al coproprietarilor, al vecinilor ori al arendasilor.
 
Art. 6. - (1) Vanzatorul va inregistra oferta de vanzare a terenului agricol situat in extravlan la consiliul local in raza caruia este situat terenul.
 
(2) In aceeasi zi, secretarul unitatii administrativ-teritoriale va afisa oferta, sub semnatura si cu aplicarea stampilei, la sediul primariei. Oferta va cuprinde numele si prenumele
vanzatorului, suprafata si categoria de folosinta, precum si locul unde este situat terenul.
 
Art. 7. - Titularii dreptului de preemtiune, prevazuti la art. 5, trebuie sa se pronunte in scris asupra exercitarii acestuia, in termen de 45 de zile de la data afisarii ofertei de vanzare, in
care se va arata si pretul oferit; oferta de cumparare se inregistreaza la primarie.
 
Art. 8. - In cazul in care, in termenul prevazut la art. 7, isi exercita dreptul de preemtiune mai multi titulari din categoria prevazuta la art. 5, vanzatorul are dreptul de a alege pe unul
dintre ofertanti.
 
Art..9. - Daca pretul oferit de titularii dreptului de preemtiune din categoriile prevazute la art. 5 nu este convenabil vanzatorului, aceasta poate sa vanda terenul oricarei alte persoane.
 
Art. 10. - Daca in termenul prevazut la art. 7 nici unul dintre titularii dreptului de preemtiune nu si-a manifestat vointa de a cumpara terenul, acesta se vinde liber.
 
Art. 11. - In fata notarului public, dovada publicitatii prevazute la art. 6 se face cu actul eliberat vanzatorului de catre secretarul unitatii administrativ-teritoriale, dupa expirarea
termenului de 45 de zile prevazut la art. 7.
 
Art. 12. - (1) Schimbul de terenuri intre persoane fizice sau intre persoane juridice private, ori intre persoane fizice si persoane juridice private se face cu acordul partilor contractante,
dispozitiile art. 2 alin. (2) ramanand aplicabile.
 
(2) In toate cazurile de schimb de terenuri, actul de schimb se incheie in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
 
(3) Terenurile agricole proprietate publica, indiferent de titularul care le administreaza, nu pot face obiectul schimbului.
 
(4) Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobandeste situatia juridica a terenului inlocuit, cu respectarea drepturilor si a sarcinilor anterior si legal constituite.
 
Art. 13. - Punerea in posesie a noilor detinatori, in urma schimbului realizat potrivit art. 12 alin. (1), se face de catre delegatul oficiului de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol
judetean sau al municipiului Bucuresti, in prezenta partilor contractante sau a reprezentantilor acestora, parti in contractul de schimb, operandu-se in documentele cadastrale si in
registrul agricol modificarile survenite.
 
Art. 14. - (1) Nerespectarea dispozitiilor art. 2 alin. (1) si ale art.12 alin. (1) si (2) atrage nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare sau, dupa caz, a contractului de
schimb, iar nerespectarea dispozitiilor art. 5 si 6 atrage nulitatea relativa a contractului.
 
(2) Actiunea in constatare a nulitatii poate fi introdusa de catre parti, procuror, primar sau de catre orice persoana interesata.
 
Art. 15. - (1) Sunt interzise instrainarile, sub orice forma, a terenurilor cu privire la titlul carora exista litigii la instantele judecatoresti, pe tot timpul solutionarii acestor litigii.
 
(2) Instrainarile incheiate cu incalcarea prevederilor alin. (1) sunt nule. Nulitatea va fi constatata de catre instanta judecatoreasca, la cererea oricarei persoane interesate si a
procurorului.
 
(3) Serviciile de transcriptiuni, precum si birourile de carte funciara ale judecatoriilor vor evidentia, in registrele de publicitate, opozitiile de instrainare formulate de partea interesata si, in
aceste cazuri, vor refuza eliberarea certificatelor de sarcini necesare autentificarii instrainarilor, solicitate de persoanele care vor sa instraineze.
 
Art. 16. - Instrainarile realizate sub orice forma, in temeiul prevederilor prezentei legi, nu valideaza titlurile de proprietate ale instrainarilor, daca anterior instrainarii acestea erau locite de
nulitati absolute, izvorate din incalcarea unor norme imperative ale Legii fondului funciar nr. 18/1991*) si care au fost constatate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.
 
Art. 17. - Regimul circulatiei juridice a terenurilor cu destinatie forestiera se stabileste prin lege speciala.
 
Art. 18. - Dispozitiile acestei legi se completeaza cu prevederile legislatiei civile, in masura in care acestea nu sunt contrare prevederilor prezentei legi.
 
Art. 19. - (1) Prezenta lege intra in vigoare dupa 90 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.
 
(2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga capitolul V "Circulatia juridica a terenurilor" (art. 66-73) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998.
 
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comuna din 19 februarie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din
Constitutia Romaniei.
 
p.PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
 
ANDREI IOAN CHILIMAN
 
p.PRESEDINTELE SENATULUI
 
CRISTIAN DUMITRESCU

Legea 145 din 27 iulie 1999 pentru modificarea si completarea Legii locuintei nr. 114/1996

Publicat in Monitorul Oficial nr. 439 din 9 septembrie 1999
Emitent: Parlamentul
 
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
 
Art. I
 
Legea locuintei nr. 114/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificarile aduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
44/1998, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
 
1. Articolul 5 se completeaza cu alineatele 3 si 4 cu urmatorul cuprins:
 
"Sunt scutite de T.V.A., cu drept de deducere a acesteia, constructia de locuinte, consolidarea si reabilitarea locuintelor existente, realizate in conditiile alin. 1 si 2 din prezentul articol,
ale art. 6 si 7, art. 20, 50, 55, 62 si art. 63, precum si constructia reabilitarea, consolidarea si extinderea locuintelor, cu exceptia caselor de vacanta a caror finantare se realizeaza prin
credite acordate de Agentia Nationala pentru Locuinte, infiintata in baza Legii nr. 152/1998.
 
Lucrarile privind cladirile si terenurile necesare pentru construirea de locuinte, cu exceptia caselor de vacanta realizate prin Agentia Nationala pentru Locuinte, sunt de utilitate publica."
 
2. Alineatul 2 al articolului 7 va avea urmatorul cuprins:
 
"Persoanele din categoriile mentionate la lit. a)-d) pot beneficia de o subventie de la bugetul de stat, in limitele prevederilor bugetare anuale, in raport cu venitul mediu net lunar pe
membru de familie, de pana la 30% din valoarea locuintei calculata la valoarea finala a acesteia, precum si de plata in rate lunare, pe termen de 20 de ani, a diferentei fata de pretul final
al locuintei, dupa ce s-au scazut subventia si avansul minim obligatoriu de 10% achitat de contractant, din valoarea locuintelor calculata la data contractarii."
 
3. Alineatele 3 si 4 ale articolului 7 se abroga.
 
4. Articolul 13 se completeaza cu alineatul 2 cu urmatorul cuprins:
 
"Locuintele nerepartizate sau necontractate pana la finalizare pot fi vandute in conditiile prevederilor legale."
 
5. Alineatele 1 si 5 ale articolului 20 vor avea urmatorul cuprins:
 
"Casa de Economii si Consemnatiuni va acorda credite persoanelor fizice de cetatenie romana, domiciliate in Romania, pentru construirea, cumpararea, reabilitarea si repararea capitala a
locuintelor proprietate personala, ale caror suprafete construite nu depasesc limitele cuprinse in anexa nr. 1, pe maximum 20 de ani. Creditele se acorda cu o dobanda egala cu cea
acordata de Casa de Economii si Consemnatiuni la depunerile pe termen ale populatiei, la care se adauga o marja de 5 puncte procentuale si se suporta:
 
a) 15%, de catre beneficiarul creditului;
 
b) diferenta, pana la nivelul total al dobanzii, inclusiv marja de dobanda, de la bugetul de stat, in limita prevederilor aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetul Ministerului Lucrarilor
Publice si Amenajarii Teritoriului.
 
........................................................................
 
La depozitul constituit, Casa de Economii si Consemnatiuni va bonifica o dobanda egala cu cea suportata pentru depozitele pe termen de un an. Depozitul nu va fi restituit inainte de
rambursarea integrala a creditului si poate fi utilizat pentru restituirea ultimelor transe ale creditului, in limitele cuantumului depozitului constituit."
 
6. Articolul 20 se completeaza cu alineatul 9 cu urmatorul cuprins:
 
"De prevederile prezentului articol pot beneficia, in vederea terminarii lucrarilor de constructii, si persoanele care au cumparat, potrivit legii, locuinte aflate in diferite stadii de executie,
situate in blocuri incepute inainte de anul 1990 si neterminate."
 
7. Articolul 27 va avea urmatorul cuprins:
 
"Art. 27: - In cazul parasirii definitive a domiciliului de catre titularul contractului de inchiriere sau al decesului acestuia, precum si in cazul titularului de contract, nerezident, care, fara a
fi detasat, nu a mai folosit locuinta mai mult de 2 ani, fara intrerupere, inchirierea continua, dupa caz:
 
a) in beneficiul sotului sau al sotiei, daca a locuit impreuna cu titularul;
 
b) in beneficiul descendentilor sau al ascendentilor, daca au locuit impreuna cu acesta;
 
c) in beneficiul altor persoane care au avut acelasi domiciliu cu titularul cel putin un an si care au fost inscrise in contractul de inchiriere.
 
In cazul mai multor cereri, beneficiul contractului de inchiriere se dispune prin hotarare judecatoreasca.
 
In lipsa persoanelor care pot solicita locuinta, potrivit alin. 1, contractul de inchiriere inceteaza in termen de 30 de zile de la data parasirii domiciliului de catre titularul contractului sau de
la data inregistrarii decesului ori de la implinirea termenului de 2 ani de nefolosire neintrerupta a locuintei."
 
8. Litera b) a alineatului 2 al articolului 34 va avea urmatorul cuprins:
 
"b) efectuarea formalitatilor necesare in angajarea contractelor cu furnizorii serviciilor pentru exploatarea si intretinerea cladirii, derularea si urmarirea realizarii acestor contracte;"
 
9. Alineatul 2 al articolului 35 va avea urmatorul cuprins:
 
"In acest scop proprietarii se pot constitui in asociatii cu personalitate juridica."
 
10. Dupa articolul 35 se introduce articolul 351 cu urmatorul cuprins:
 
"Art. 351: - Asociatia de proprietari are un privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor si altor spatii, proprietate a membrilor sai, precum si un privilegiu asupra tuturor
bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de contributie la cheltuielile comune ale cladirii cu mai multe apartamente si/sau spatii cu alta destinatie decat aceea de
locuinta, dupa cheltuielile de judecata datorate tuturor creditorilor in interesul carora au fost facute.
 
Privilegiul se inscrie in registrul de publicitate imobiliara al judecatoriei, la cererea presedintelui asociatiei de proprietari, pe baza extraselor de pe listele lunare de plata a cotelor de
contributie din care rezulta suma datorata, in cazul in care creanta reprezinta o restanta de cel putin 3 luni. Privilegiul se radiaza la cererea reprezentantului legal al asociatiei sau a
proprietarului, pe baza chitantei sau a altui inscris prin care asociatia confirma plata sumei datorate.
 
Operatiunile de publicitate imobiliara privitoare la privilegiul prevazut la alin.1 si 2 sunt scutite de taxa de timbru."
 
11. Alineatul 1 al articolului 42 va avea urmatorul cuprins:
 
"Au acces la locuinta sociala, in vederea inchirierii, familiile sau persoanele cu un venit mediu net lunar, realizat in ultimele 12 luni, cu cel putin 20% sub nivelul venitului net lunar pe
membru de familie sau, dupa caz, pe persoana, stabilit conform prevederilor art. 8 alin. 2."
 
12. Litera d) a articolului 48 va avea urmatorul cuprins:
 
"d) detin, in calitate de chirias, o alta locuinta din fondul locativ de stat."
 
13. Articolul 56 se completeaza cu alineatul 2 cu urmatorul cuprins:
 
"Locuintele de necesitate libere se pot constitui temporar ca fond de locuinte sociale."
 
14. Alineatele 2 si 3 ale articolului 58 vor avea urmatorul cuprins:
 
"Resedintele oficiale ale persoanelor prevazute la alin. (1) se atribuie de catre Guvern si sunt puse la dispozitia lor, impreuna cu dotarile aferente, pe perioada exercitarii functiei, de catre
Regia Autonoma «Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat».
 
Lista cuprinzand imobilele cu destinatie de resedinta oficiala, precum si celelalte locuinte de protocol si conditiile pe care acestea trebuie sa le indeplineasca, inclusiv cele de dotare si
confort, se stabilesc prin hotarare a Guvernului."
 
15. Articolul 59 se completeaza cu alineatele 4 si 5 cu urmatorul cuprins:
 
"Locuintele de protocol se amplaseaza numai in cladiri cu numar redus de apartamente destinate acestei folosinte.
 
Suprafetele locuintelor de protocol vor fi cu cel putin 30% mai mari decat cele prevazute in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezenta lege."
 
16. Articolul 62 se completeaza cu alineatul 4 cu urmatorul cuprins:
 
"Locuintele realizate potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 19/1994, pentru care nu s-au emis repartitii si nu s-au incheiat precontracte sau contracte de vanzare-cumparare
pana la finalizarea acestora, pot fi repartizate si contractate in conditiile prevazute la art. 7 si 10."
 
17. Articolul 69 va avea urmatorul cuprins:
 
"Art. 69: - Proprietarii din cladirile cu mai multe locuinte in proprietate privata sau mixta, constituiti in asociatii de locatari potrivit Legii nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ si
reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi, se reorganizeaza in asociatii de proprietari, in conformitate cu Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari, cuprins in anexa nr.
2 care face parte integranta din prezenta lege.
 
Pana la infiintarea si functionarea birourilor de carte funciara, inregistrarea proprietatii in vederea constituirii asociatiilor de proprietari se face in registrele de publicitate de la birourile de
transcriptiuni si inscriptiuni imobiliare din judecatorii.
 
Pana la data dobandirii personalitatii juridice a asociatiei de proprietari, asociatiile de locatari constituite potrivit Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului
privind organizarea si functionarea asociatiei locatarilor isi desfasoara activitatea pe baza statutului propriu si a dispozitiilor prezentei legi."
 
18. Articolul 70 se abroga.
 
19. Literele a) si i) ale articolului 3 din anexa nr. 2 vor avea urmatorul cuprins:
 
"a) prin bloc de locuinte-cladire-condominiu se intelege o proprietate imobiliara din care unele parti sunt proprietati individuale, reprezentate din apartamente sau spatii cu alta destinatie
decat aceea de locuinta, iar restul, proprietate comuna indiviza.
 
Prin asimilare, poate fi definit condominiu si un tronson, cu una sau mai multe scari, din cadrul cladirii de locuit, in conditiile in care se poate delimita proprietatea comuna.
 
Proprietatea imobiliara nu este un condominiu decat daca cota-parte indiviza de proprietate comuna revine proprietarilor si nu poate fi separata de proprietatea asupra apartamentelor
sau spatiilor cu alta destinatie decat aceea de locuinta;"
 
........................................................................
 
"i) prin cheltuieli comune se intelege cheltuielile sau obligatiile financiare ale asociatiei, care sunt legate de exploatarea, reparatia sau intretinerea proprietatii comune sau care nu pot fi
inregistrate pe fiecare proprietate individuala."
 
20. Articolele 4 si 5 din anexa nr. 2 vor avea urmatorul cuprins:
 
"Art. 4: - Asociatia de proprietari se constituie pe baza hotararii a cel putin jumatate plus unul din numarul proprietarilor apartamentelor si spatiilor cu alta destinatie decat aceea de
locuinta, din cadrul unei cladiri.
 
In cladirile de locuit cu mai multe tronsoane sau scari se pot constitui asociatii de proprietari pe fiecare tronson sau scara in parte, daca proprietatea comuna aferenta tronsonului sau
scarii poate fi delimitata si daca este posibila repartizarea cheltuielilor comune pe tronsoane sau scari.
 
Art. 5: - Cererea pentru dobandirea personalitatii juridice a asociatiei de proprietari, impreuna cu statutul, acordul de asociere si procesul-verbal al adunarii constitutive se inregistreaza la
organul financiar local in a carui raza teritoriala se afla cladirea.
 
Asociatia de proprietari dobandeste personalitate juridica in baza incheierii judecatorului delegat la organul financiar local de catre presedintele judecatoriei in a carei circumscriptie
teritoriala se afla imobilul.
 
Incheierea se da fara citarea partilor si este executorie.
 
Incheierea este supusa recursului in termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judeca cu citarea partilor."
 
21. Alineatul 1 al articolului 6 si articolul 7 din anexa nr. 2 se abroga.
 
22. Articolul 8 din anexa nr. 2 va avea urmatorul cuprins:
 
"Art. 8: - Acordul de asociere trebuie sa contina mentiuni privind: numele, prenumele si domiciliul proprietarilor, individualizarea proprietatii potrivit titlului de proprietate."
 
23. Articolul 10 din anexa nr. 2 va avea urmatorul cuprins:
 
"Art. 10: - Stabilirea cotei-parti din cheltuielile de reparatie a proprietatii comune ce revine fiecarui proprietar din cadrul condominiului se face proportional cu cota-parte din proprietatea
comuna aferenta proprietatii individuale. Cheltuielile efectuate pentru plata unor servicii legate de proprietatile individuale din condominiu si care nu pot fi inregistrate pe fiecare dintre
acestea sau pentru servicii legate de exploatarea si intretinerea proprietatii comune se repartizeaza in conformitate cu normele si normativele avute in vedere la facturarea comuna a
acestora si/sau in conformitate cu clauzele prevazute in contractele incheiate cu furnizorii respectivelor servicii."
 
24. Articolul 11 din anexa nr. 2 va avea urmatorul cuprins:
 
"Art. 11: - In cazul spatiilor, respectiv al apartamentelor cu mai mult de un proprietar, raporturile de coproprietate vor fi reglementate potrivit dreptului comun."
 
25. Articolul 12 din anexa nr. 2 va avea urmatorul cuprins:
 
"Art. 12: - Acordul de asociere si statutul pot fi modificate in aceleasi conditii prevazute pentru constituirea asociatiei.
 
Modificarile prevazute la alin. 1 se inregistreaza in conditiile stabilite pentru dobandirea personalitatii juridice."
 
26. Articolul 13 din anexa nr. 2 va avea urmatorul cuprins:
 
"Art. 13: - Inscrierea ulterioara in asociatia de proprietari a proprietarilor care nu au fost prezenti la adunarea de constituire se face la cererea acestora, fara alte formalitati."
 
27. Alineatul 3 al articolului 21 din anexa nr. 2 va avea urmatorul cuprins:
 
"Pentru situatii speciale, intrunirea asociatiei poate fi convocata oricand de catre comitetul executiv sau de catre membri ai asociatiei care detin in total cel putin 20% din cotele de
proprietate."
 
28. Articolul 22 din anexa nr. 2 va avea urmatorul cuprins:
 
"Art. 22: - Asociatia de proprietari poate adopta hotarari, daca majoritatea membrilor sunt prezenti personal sau prin reprezentant.
 
Daca nu este intrunit cvorumul, adunarea va fi suspendata si reconvocata.
 
La adunarea reconvocata, daca exista dovada ca toti membrii asociatiei de proprietari au fost convocati, hotararile pot fi adoptate prin votul majoritatii membrilor prezenti.
 
Hotararile adunarii generale a asociatiei de proprietari privind buna intretinere si exploatare a cladirii de locuit sunt obligatorii si pentru proprietarii din aceeasi cladire care nu sunt membri
ai asociatiei."
 
29. Formula introductiva a alineatului 1 al articolului 23 din anexa nr. 2 va avea urmatorul cuprins:
 
"Art. 23: - Pentru adoptarea hotararilor asociatiei de proprietari se vor avea in vedere urmatoarele:"
 
30. Alineatul 2 al articolului 23 din anexa nr. 2 va avea urmatorul cuprins:
 
"Hotararile asociatiei de proprietari vor fi luate cu votul majoritatii membrilor asociatiei prezenti la lucrarile adunarii."
 
31. La articolul 24 din anexa nr. 2, literele b-e) si h)-j) vor avea urmatorul cuprins:
 
"b) angajeaza si elibereaza din functie pe cel care administreaza proprietatea sau pe ceilalti functionari sau angajati, in vederea administrarii si bunei functionari a cladirii; personalul
necesar bunei gospodariri a partilor si a instalatiilor de folosinta comuna ale cladirilor poate fi angajat prin contract individual de munca sau prin conventie civila;
 
c) actioneaza sau sustine in justitie, in nume propriu sau in numele proprietarilor asociati, interesele legate de cladire;
 
d) incheie contracte si isi asuma obligatii in nume propriu sau in numele proprietarilor asociati, in interesele legate de cladire;
 
e) reglementeaza folosirea, intretinerea, repararea, inlocuirea si modificarea partilor proprietatii comune;
 
........................................................................
 
h) asigura completarea la zi a cartii tehnice a constructiei;
 
i) asigura urmarirea comportarii in timp a constructiei, pe toata durata de existenta a acesteia;
 
j) exercita alte atributii care i-au fost conferite prin acordul de asociere sau prin votul proprietarilor asociati."
 
32. Articolul 25 din anexa nr. 2 va avea urmatorul cuprins:
 
"Art. 25: - Daca o hotarare a asociatiei de proprietari este contrara legii sau acordului de asociere sau este de natura sa produca daune considerabile intereselor proprietarilor, acestia
pot ataca in justitie respectiva hotarare, in termen de 60 de zile de la adoptarea acesteia. Actionarea in justitie nu trebuie sa intrerupa executarea hotararii decat in cazul in care
instanta dispune suspendarea acesteia."
 
33. Articolul 27 din anexa nr. 2 va avea urmatorul cuprins:
 
"Art. 27: - Presedintele asociatiei de proprietari reprezinta asociatia in derularea contractelor si isi asuma obligatii in numele acesteia. El reprezinta asociatia de proprietari impotriva unui
tert, inclusiv in actiunile initiate de asociatie impotriva unui proprietar sau chirias care nu si-a indeplinit obligatiile fata de asociatie sau in procesele initiate de un proprietar care contesta
o hotarare a asociatiei de proprietari."
 
34. Dupa articolul 31 din anexa nr. 2 se introduce articolul 311 cu urmatorul cuprins:
 
"Art. 311: - Dispozitiile cuprinse in prezentul regulament-cadru referitoare la proprietarii de apartamente se aplica si proprietarilor spatiilor cu alta folosinta decat aceea de locuinta,
situate in cladiri destinate locuirii."
 
Art. II
 
Legea locuintei nr. 114/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin
prezenta lege, va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor numerotarea corespunzatoare.
 
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 28 iunie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
 
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
PAULA IVANESCU
 
 
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 30 iunie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
 
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
ULM NICOLAE SPINEANU

Legea 190 din 9 decembrie 1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare

Publicat in Monitorul Oficial nr. 611 din 14 decembrie 1999
Emitent: Parlamentul
 
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
 
CAPITOLUL I: Creditul ipotecar si garantarea lui
 
Art. 1
 
In conditiile prezentei legi, creditul ipotecar pentru investitii imobiliare desemneaza acel tip de credite acordate de institutii financiare autorizate, destinat sa finanteze construirea,
cumpararea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa, industriala sau comerciala.
 
Art. 2
 
Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare se acorda pe o perioada de minimum 5 ani pentru persoanele juridice si de minimum 10 ani pentru persoanele fizice.
 
Art. 3
 
(1) Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare va fi garantat prin ipoteci sau privilegii, astfel cum sunt definite la art. 1.737 din Codul civil, asupra imobilului - teren sau constructii -
pentru care se acorda creditul.
 
(2) Ipoteca astfel constituita pentru garantarea creditului poate avea ca obiect terenul si constructiile ridicate pe acesta ulterior constituirii sale, in limita valorii stabilite prin contract si
pe masura utilizarii creditului.
 
(3) Prevederile art. 1.775 din Codul civil nu se aplica ipotecilor constituite pentru garantarea imprumuturilor acordate in conditiile prezentei legi.
 
(4) Ipotecile sau privilegiile constituite pentru garantarea imprumuturilor ipotecare dureaza pana la rambursarea integrala a creditului pentru garantarea caruia au fost infiintate, nefiind
aplicabile dispozitiile art. 1.786 din Codul civil.
 
(5) In cazul in care partile sunt de acord, ipoteca va putea fi transferata asupra altui imobil cu o valoare cel putin egala cu cea a imobilului ipotecat anterior.
 
(6) Dupa inscrierea ipotecii asupra noului imobil garantiile anterior constituite asupra acestuia isi inceteaza de drept efectele.
 
Art. 4
 
Dispozitiile art. 1.722 din Codul civil se aplica numai in cazul in care formalitatile de publicitate prevazute de lege au fost indeplinite inainte de inscrierea ipotecii.
 
Art. 5
 
Pana la rambursarea integrala a creditului, imobilele ipotecate vor putea fi instrainate numai cu acordul prealabil al creditorului ipotecar. Contractele incheiate cu nerespectarea acestei
dispozitii sunt lovite de nulitate absoluta.
 
CAPITOLUL II: Institutiile care acorda credite ipotecare si persoanele care pot beneficia de credite ipotecare
 
Art. 6
 
Bancile, Agentia Nationala pentru Locuinte, Casa de Economii si Consemnatiuni si alte institutii financiare abilitate prin lege, inclusiv fondurile ipotecare, pot acorda credite ipotecare.
 
Art. 7
 
Pot beneficia de credite ipotecare in conditiile prezentei legi persoanele fizice care au cetatenia romana si domiciliul in Romania si persoanele juridice romane care au ca obiect de
activitate construirea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa, industriala sau comerciala, precum si persoanele juridice romane care doresc sa
construiasca locuinte de serviciu sau de interventie pentru salariatii lor.
 
CAPITOLUL III: Contractul de credit ipotecar si contractele de asigurare
 
Sectiunea 1: Contractul de credit ipotecar - clauze obligatorii pentru protectia imprumutatilor
 
Art. 8
 
Cu cel putin 10 zile inainte de semnarea contractului de credit ipotecar imprumutatorul va pune la dispozitie imprumutatului o oferta scrisa care va cuprinde toate conditiile contractului,
precum si termenul de valabilitate a acestuia.
 
Art. 9
 
Contractul de credit ipotecar nu va putea fi modificat decat prin acordul scris al partilor, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
 
Art. 10
 
(1) Suma creditului acordat va fi pusa la dispozitie beneficiarului de credit ipotecar esalonat sau integral, plata facandu-se direct catre vanzator in cazul cumpararii unui imobil sau catre
constructor in celelalte cazuri.
 
(2) In cazul in care lucrarile pentru care s-a acordat creditul ipotecar vor fi efectuate in regie proprie de catre beneficiarii acestuia, sumele de bani se vor transmite acestora conform
unui plan de finantare stabilit prin contract.
 
Art. 11
 
(1) Este interzisa conditionarea acordarii unui credit ipotecar de obligatia beneficiarului creditului de a cumpara sau de a subscrie valori mobiliare ale imprumutatorului, indiferent sub ce
forma.
 
(2) Interdictia prevazuta la alin. (1) nu se aplica la achizitionarea de titluri de participare ale fondurilor ipotecare.
 
Art. 12
 
Clauzele de exigibilitate inainte de termen trebuie prevazute in contractul de credit ipotecar printr-o clauza distincta.
 
Art. 13
 
(1) Imprumutatii au dreptul de a rambursa anticipat creditul primit, in conditiile stabilite de parti prin contractul de credit ipotecar.
 
(2) In caz de faliment sau de lichidare voluntara a imprumutatorului, imprumutatii au dreptul de a rambursa anticipat creditul ipotecar primit.
 
Art. 14
 
In cazul in care prin contractul de credit ipotecar s-a stabilit ca rata dobanzii sa fie variabila, se vor aplica urmatoarele reguli:
 
a) variatia ratei dobanzii trebuie sa fie legata de fluctuatiile unui indice de referinta; acesta trebuie sa fie ales dintr-o serie de indici de referinta a caror lista si mod de calcul vor fi
stabilite prin hotarare a Guvernului, dupa avizarea acestora de catre Banca Nationala a Romaniei;
 
b) contractul poate sa prevada ca variatia ratei dobanzii este limitata, in sens crescator si descrescator, la un anumit nivel fata de rata initiala a dobanzii. Contractul poate sa prevada,
de asemenea, ca rata dobanzii nu variaza decat atunci cand modificarea in sens crescator sau descrescator inregistreaza, fata de rata initiala a dobanzii, o diferenta minimala
determinata;
 
c) modificarea ratei dobanzii trebuie comunicata imprumutatului cel mai tarziu la data aplicarii noii rate.
 
Art. 15
 
In sarcina imprumutatului vor fi puse numai cheltuielile aferente intocmirii dosarului si constituirii ipotecii.
 
Sectiunea a 2-a: Contractele de asigurare obligatorie
 
Art. 16
 
(1) Imprumutatul va incheia un contract de asigurare privind bunurile ipotecate, valabil pe toata durata creditului ipotecar.
 
(2) In contractul de asigurare prevazut la alin. (1) imprumutatorul va figura ca beneficiar al politei de asigurare. In cazul in care despagubirile acordate vor depasi valoarea creditului
ipotecar ramas de rambursat si a celorlalte sume datorate imprumutatorului, diferenta se cuvine beneficiarului creditului sau mostenitorilor acestuia.
 
(3) Primele de asigurare vor fi achitate de catre imprumutat, o data cu rambursarea ratelor privind creditul ipotecar primit.
 
Art. 17
 
In cazul in care imprumutatul este o persoana juridica, acesta va trebui sa incheie un contract de asigurare pentru riscul nefinalizarii constructiilor pentru care s-a acordat creditul
ipotecar, beneficiarul fiind imprumutatorul.
 
Art. 18
 
Contractele de asigurare prevazute la art. 16 si 17 se vor incheia cu o societate de asigurari, iar imprumutatorul nu va avea dreptul sa impuna imprumutatului un anumit asigurator.
 
CAPITOLUL IV: Executarea creantelor institutiilor care acorda credite ipotecare
 
Art. 19
 
In cazul intarzierii la plata, imprumutatorul va trimite beneficiarului imprumutului o notificare prin scrisoare recomandata, prevenindu-l asupra consecintelor incalcarii contractului de credit
ipotecar.
 
Art. 20
 
In cazul in care, in termen de 30 de zile de la primirea notificarii prevazute la art. 19, beneficiarul creditului nu executa obligatiile, contractul de credit ipotecar se considera reziliat de plin
drept si intreaga suma a ratelor de credit cu dobanzile aferente devine exigibila.
 
Art. 21
 
Contractul de credit ipotecar, precum si garantiile reale si personale subsecvente constituie titluri executorii, urmand sa fie investite cu formula executorie de catre instanta locului unde
este situat imobilul.
 
Art. 22
 
(1) Executarea debitorilor se va face fara conditionarea ei de atribuirea unui alt spatiu de locuit.
 
(2) In situatii deosebite instanta de la locul executarii va putea acorda un termen de maximum 90 de zile, in care debitorul isi va gasi o alta locuinta. Aceasta prevedere se aplica numai
persoanelor fizice.
 
Art. 23
 
Executarea creantelor ipotecare sau privilegiate conform art. 1.737 din Codul civil se va face de catre executorii proprii ai institutiilor financiare autorizate sau de catre executorii
judecatoresti, dupa caz, in conditiile legii.
 
CAPITOLUL V: Cesiunea creantelor ipotecare si privilegiate si transformarea acestora in titluri de valoare
 
Art. 24
 
(1) Creantele ipotecare si privilegiate conform art. 1.737 din Codul civil, care fac parte din portofoliul unei institutii financiare autorizate prin lege, pot fi cesionate unor institutii financiare
autorizate sa actioneze pe pietele de capital.
 
(2) Cesiunea priveste numai creantele ipotecare din portofoliul detinut, care au caractere comune cu privire la natura, originea si riscurile lor.
 
Art. 25
 
(1) In baza protofoliului creantelor ipotecare si privilegiate conform art. 1.737 din Codul civil, institutiile financiare abilitate vor putea emite titluri de valoarea negociabile pe piata de
capital. Titlurile de valoare vor fi emise in limita a 75% din valoarea portofoliului detinut.
 
(2) Titlurilor de valoare emise de institutiile financiare autorizate li se aplica dispozitiile Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori.
 
Art. 26
 
Cesiunea creantelor ipotecare va fi notificata, in termen de 10 zile de la efectuarea ei, prin scrisoare recomandata, de catre institutia financiara cedenta debitorului cedat.
 
Art. 27
 
In cazul in care institutia financiara autorizata cedenta si cea cesionara nu hotarasc altfel, rambursarea creditelor ipotecare va fi efectuata in continuare prin institutia cedenta, care va
transmite institutiei financiare cesionare sumele astfel obtinute. Cheltuielile generate de aceasta operatiune vor fi suportate de cesionar in limita sumelor stabilite prin actul de cesiune a
portofoliului respectiv.
 
Art. 28
 
In cazul in care institutia cedenta va continua sa primeasca sumele rambursate, executarea ipotecilor si a privilegiilor conform art. 1.737 din Codul civil va fi facuta de catre aceasta in
numele si pentru institutia cesionara, pe cheltuiala acesteia din urma.
 
CAPITOLUL VI: Obligatiunile ipotecare
 
Art. 29
 
In scopul atragerii fondurilor necesare pentru acordarea de credite ipotecare, institutiile financiare autorizate conform legii pot emite, in conditiile Legii nr. 52/1994, obligatiuni in baza
portofoliului de creante ipotecare sau privilegiate detinut.
 
Art. 30
 
Obligatiunile ipotecare vor putea fi emise in limita a 60% din valoarea portofoliului.
 
Art. 31
 
Obligatiunile ipotecare sunt valori mobiliare si vor fi tranzactionate pe pietele de capital autorizate.
 
Art. 32
 
Institutiile financiare autorizate vor constitui un fond de garantare a obligatiunilor ipotecare, care va fi folosit in conditiile prevazute in actele de infiintare ori de organizare a acestuia.
 
CAPITOLUL VII: Dispozitii finale
 
Art. 33
 
(1) Institutiile financiare autorizate se afla sub supravegherea prudentiala a Bancii Nationale a Romaniei si sub supravegherea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare cu privire la
activitatea emiterii de obligatiuni.
 
(2) Institutiile financiare autorizate sunt supuse controlului institutiilor abilitate prin lege.
 
Art. 34
 
In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi Banca Nationala a Romaniei si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare vor elabora norme metodologice comune de
aplicare a prezentei legi.
 
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 15 noiembrie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
 
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA
 
 
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 16 noiembrie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
 
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
ACSINTE GASPAR